Pragul de 3,8 lei pe euro rezistă

Scăderea majoră a monedei americane faţă de cea europeană, ieri paritatea menţinându-se în apropierea maximului istoric de 1,5238 dolari, atins vinerea trecută, a produs
un val de retrageri de pe pieţele emergente.
Leul, care a pierdut în două şedinţe interbancare, vineri şi luni, aproape 3%, a fost una dintre cele mai afectate monede din regiune, în ciuda faptului că dobânda de politică monetară a BNR, de 9%, este una dintre cele mai ridicate din regiune.
Investitorii străini nu au mai fost interesaţi de dobânzile mari, ei uitându-se cu mai multă atenţie către datele fundamentale ale economiei româneşti. Iar acestea arată o scădere a ritmului de creştere, pe fondul majorării deficitelor bugetare şi reducerii gradului de acoperire a deficitului de cont de către investiţiile, de la 91%, în 2006, la 42%, anul trecut, la care se adaugă avansul luat de inflaţie, care a ieşit, cu mult, din culoarul dorit de BNR.
În aceste condiţii, ieşirile de pe piaţa românească a "banilor fierbinţi", care s-ar ridica până la 5 miliarde de euro, reprezintă o situaţie firească, investitorii, fie speculatori, fie fonduri de hedging, căutând plasamente mai sigure, într-o perioadă de mare aversiune faţă de risc. O trecere a euro la pragul de 1,55 dolari va aduce euro probabil la pragul de 3,8 lei, care a fost testat de mai multe ori de la începutul acestui an. De fiecare dată
când cotaţiile s-au apropiat de acest nivel, a urmat o apreciere bruscă a leului. Se pune, astfel, întrebarea dacă BNR a intervenit direct în piaţă, aşa cum a făcut în vara trecută, atunci când euro era pregătit să coboare sub nivelul de 3 lei? Dacă ne uităm la datele oferite de BNR cu privire la rezerva valutară observăm că în cursul lunii trecute acestea s-au diminuat cu 311 milioane euro, diminuarea fiind pusă de comunicatul băncii centrale pe seama "plăţilor către Comisia Europeană, plăţilor de rate
şi dobânzi scadente la datoria publică externă directă şi garantată de Ministerul Economiei şi Finanţelor, modificarea rezervelor minime în valută constituite de băncile comerciale şi altele". Acest "altele" ar putea răspunde la întrebarea de mai sus.
Oricum, guvernatorul BNR afirma recent că BNR "nu va mai cădea în tentaţia" de a coborî inflaţia până la nivelul prognozat pentru finalul anului trecut, dacă acest lucru presupune reaprecierea cursului de schimb până la niveluri nesustenabile.
Cu toate acestea, majoritatea analiştilor consideră că la întâlnirea C.A. al BNR de luna aceasta vom asista la o nouă creştere a dobânzii de politică monetară, cu jumătate sau chiar cu un punct procentual. O astfel de majorare va avea ca efect aprecierea leului, randamentele fiind prea mari pentru a lăsa indiferenţi speculatorii, luând în calcul dobânda de 4% din euro-zonă şi pe cea de 3%, care ar putea scădea până la 2,5%, din SUA.
Până atunci rămâne însă întrebarea: intervine BNR în piaţă pentru a stopa deprecierea leului?