Vantu vrea "sa vegheze" si averea sindicatelor

Omul de afaceri
„adulmeca“ de mai mult timp o comoara de 500 milioane euro.

„Parintele“ FNI se viseaza patron peste afacerile sindicatelor. De mai multa vreme, Sorin Ovidiu Vantu incearca sa puna mana pe una dintre cele mai puternice structuri din Romania. Miscarea ar putea sa-i reuseasca daca luam in considerare faptul ca mai multi reprezentanti „de vaza“ ai confederatiilor isi iau salariul lunar de la omul de afaceri.
In acest joc exista o miza financiara uriasa, fiind vizata o avere de peste 500 milioane euro - patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania -, dar si una sociala, avand in vedere mijloacele de manipulare pe care sindicatele le pot oferi.
Lumea sindicala este un organism
viu, in continua miscare, o adevarata masina de produs bani. De mai bine de 17 ani, confederatiile, prin liderii lor, deruleaza tot felul de afaceri legale
sau mai putin legale. Din increngatura de interese care colcaie pe langa sindicalismul autohton, singurii perdanti sunt oamenii simpli care, cu voie sau fara, au ajuns sa cotizeze la un sistem construit doar in beneficiul unora.

Sindicatele ar scoate „molozul“ din casa
La ora actuala insa, exista un bun pe care patronul Realitatea TV si-l doreste cu ardoare in ograda sa. Este vorba despre patrimoniul Uniunii Generale a Sindicatelor din Romania (UGSR), avere administrata de confederatiile sindicale nascute dupa 1989. Surse aflate la varful centralelor sindicale ne-au declarat ca SOV incearca sa puna mana pe aceasta bogatie de mai bine de trei ani. Prima miscare ar fi fost preluarea Caselor de Cultura ale Sindicatelor, in sediile carora se dorea dezvoltarea unor studiouri teritoriale de televiziune, in paralel cu alte activitati. Dar toate diligentele au fost in zadar, principalul obstacol constituindu-l situatia juridica neclara a patrimoniului sindical. „Cine detine controlul intregului patrimoniu sindical are la dispozitie un capital urias. Este vorba, in primul rand, de cea mai puternica retea turistica din tara. Apoi sunt multe cladiri si terenuri impartite pe tot teritoriul Romaniei. In bani, patrimoniul sindical inseamna cam 500 milioane euro“, ne-au explicat sursele noastre.
Trebuie precizat insa ca interesul acestui „mariaj“ nu vine doar dinspre omul de afaceri. Si unele dintre sindicate ar fi multumite cu varianta preluarii de catre SOV a unei pietre care poate trage la fund structura, avand in vedere „mismasurile“ facute in timp cu multe dintre bunurile sindicalistilor. E de inteles, daca luam in calcul ca, dupa preluarea averii construite prin cotizatia a peste 7,5 milioane de romani, liderii unor centrale sindicale au trecut peste lege si au vandut o parte din ceea ce aveau in administrare
. S-au declarat cu de la sine putere proprietari si au instrainat fara drept cladiri, apartamente, terenuri etc. Mai mult, structurile sindicale isi doresc acum sa aiba la dispozitie bani lichizi pe care sa-i poata manevra dupa bunul plac. Se pot folosi mult mai usor de fonduri decat de niste proprietati ce trebuie intretinute si in care ar fi obligati sa investeasca pentru a le face profitabile.
Din discutiile purtate cu reprezentanti ai sindicatelor am aflat ca, in cazul in care Vantu ar reusi sa-si duca planul la bun sfarsit si ar prelua patrimoniul, ar recompensa organizatiile salariatilor cu 5 milioane euro anual. Suma nu este mare, daca ne raportam la profitul ce ar putea fi scos din „gestionarea“ averii clasei muncitoare. Pentru unele dintre confederatii ar fi o adevarata mana cereasca sa dispuna de atatia bani, avand in vedere ca salariatii au cam inceput sa realizeze cu ce se „mananca“ sindicalismul si nu se mai inghesuie sa faca parte dintr-un astfel de aparat
.

Cum s-a pierdut o parte din „averea imobiliara“
Pentru a va face o idee despre ceea ce inseamna astazi miscare sindicala, vom expune doar cateva dintre actiunile care confirma faptul ca salariatii cotizeaza, iar liderii se imbogatesc. In vremea regimului comunist, Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania (UGSR) avea in proprietate, printre altele, si circa 300 de locuinte. La Bacau detinea 13 apartamente si o garsoniera, in Bihor 4 apartamente, in Buzau 6, in Bistrita Nasaud 10, in Cluj 15 apartamente si o garsoniera, in Braila 9 apartamente, in Covasna 12, in Galati doua, in Harghita 5 apartamente si o garsoniera, in Iasi 6 apartamente, in Maramures 4 apartamente si o garsoniera, in Mehedinti 12, in Salaj 12 apartamente si o garsoniera, in Vaslui 17 apartamente si o garsoniera, in Valcea 11 apartamente si in Capitala 163 de apartamente si 11 garsoniere. O adevarata retea imobiliara, daca ne raportam la preturile de astazi. Cele mai multe dintre ele erau pozitionate in zonele centrale ale oraselor, fiind locuite de membri marcanti ai miscarii sindicale, care aveau calitatea de chirias.
Dupa Revolutie, casele respective, asemenea unei bune parti din patrimoniul UGSR, au fost luate in custodie de CNSLR-Fratia, care avea statut de administrator. Dar asta nu a impiedicat-o sa vanda locuintele. „La vremea respectiva, au existat procese intre chiriasii care locuiau in acele apartamente si sindicate. Prin neprezentarea CNSLR-Fratia in instanta, cauzele au fost pierdute si, evident, tribunalul s-a pronuntat in favoarea chiriasilor. Cand am intervenit noi, Fratia vanduse cele mai multe case. Nu am putut face altceva decat sa cerem valorificarea la pretul pietei a caselor ramase. A fost o pierdere imensa pentru sindicate, intrucat o locuinta s-a dat pe cateva sute de euro“, a explicat pentru SFin Bogdan Iuliu Hossu, presedintele CNS Cartel Alfa.
Vinovata de aceasta tranzactie este Comisia intrunita de CNSLR-Fratia, din care facea parte, printre altii, si Marian Priceputu, un personaj cunoscut in lumea afacerilor imobiliare. Aflat in fruntea CSDR la vremea respectiva, Radu Colceag sustine punctul de vedere al liderului Cartel Alfa, subliniind si el faptul ca „toate fructele au fost mancate de CNSLR-Fratia. Cand Miron Mitrea a preluat organizatia, noi ne-am desprins si am renuntat la tot, formand o noua confederatie“.