Publicatii americane de prestigiu cer sa fie declarate in faliment

Dupa ce au supravietuit scaderii numarului de cititori, cateva dintre cele mai importante ziare din Statele Unite declara bancruta din cauza reducerii drastice a publicitatii, ca urmare a declinului economiei. Societatea editoriala "Tribune Company" a lui Samuel Zell, care publica "Los Angeles Times", "Chicago Tribune", "Baltimore Sun" si alte cinci mari ziare pe langa faptul ca este proprietara a numeroase statii locale de televiziune, a prezentat cererea de "Chapter 11 - administrare controlata", scrie ziarul "La Stampa", citat de Agepres.

Pasul facut de proprietarul Zell, ajuns la conducerea "Tribune Company" de niciun an, are loc dupa un calvar economic care a insemnat vanzarea in succesiune rapida a multor bijuterii economice ale grupului pentru a face fata unei datorii de 12 miliarde de dolari: mai intai popularul club de baseball "Chicago Cubs", printre ai carui sustinatori se afla si presedintele Barack Obama, iar apoi cota actionara in popularul canal de televiziune Food Network. Dar demisia, inca nu chiar definitivata, a reusit numai sa prelungeasca agonia si nu i-a indepartat pe creditori cat ar fi trebuit. La sfarsitul lunii noiembrie, in cassa de bani nu exista nici macar miliardul de dolari necesari pentru plata dobanzilor acumulate pentru platile datorate, care in iunie se ridicau la 512 milioane de dolari, in timp ce in trimestrul trei al anului pierderile au fost de 124 milioane de dolari
.

Trezindu-se cu spatele la zid, Zell a facut pasul extrem, incredintand cele mai populare cotidiane din Los Angeles, Chicago si Baltimora unei proceduri de bancruta ce deschide calea unei restructurari drastice cu reduceri industriale mult mai mari decat s-a vorbit pana acum, in special o reducere a a personalului redactional si a celui administrativ.

In esenta, "Tribune Company" este coplesita de o furtuna financiara perfecta: daca reducerea vanzarilor dura
de cativa ani, reducerea brusca a veniturilor de pe urma publicitatii legata de slabirea economiei in ultimele 12 luni a privat societatea editoriala de cea mai puternica sursa de incasari iar cand s-a mai adaugat si criza creditului
, bancruta a devenit numai o chestiune de timp. Dar daca gigantii hartiei din cadrul companiei amintite se prabusesc, nici rivalii nu stau mai bine, fapt ce confirma ca este vorba de o criza care cuprinde industria informatiei in ansamblul ei.

Este de pilda cazul ziarului "New York Times": in fata dificultatilor de buget, optiunea editorului a fost de a-l ipoteca pentru a obtine in graba cei 225 milioane de dolari deveniti indispensabili pentru a nu repeta soarta "Tribune Company". Operatiunea a fost incredintata societatii imobiliare Cushman & Wakefield iar scopul este acela de a obtine resursele pentru a tine in picioare o societate editoriala - care publica si alte ziare, cum ar fi "Boston Globe" - ale carei actiuni la Wall Street in 2008 au pierdut jumatate din valoare. Grupul Mc Clatchy - detinator a 30 de publicatii - sta si mai prost si a ajuns la concluzia ca trebuie sa vanda in graba proprietatea cea mai importanta: "Miami Herald", castigatoare a 19 premii Pulitzer.

Dificultatile cu care se confrunta hartia tiparita par menite sa accelereze transformarea unui model industrial potrivit caruia, la ora actuala publicatii cu greutate precum "New York Times" si "Wall Street Journal" echilibreaza tot mai mult investitiile intre produsul original pe suport de hartie, aflat in declin, cu prezenta pe web, unde se inregistreaza o crestere a contactelor si a anunturilor
.

In aceleasi zile in care America asista la bancruta unora dintre cele mai importante cotidiane, pe micul ecran a avut loc o rotare a cadrelor care lasa sa se inteleaga ca si televiziunea este in cautarea unor noi solutii. Emisiunea de actualitati "Meet the Press" de la NBC, cel mai popular talk show duminical, a fost condusa temporar, dupa disparitia moderatorului Tim Russert, in timpul campaniei
electorale, de Tom Brokaw, o personalitate foarte cunoscuta a tv americane. Duminica trecuta, Brokaw si-a luat ramas bun, prezentandu-l publicului pe succesorul lui Russert: este vorba de David Gregory, 38 de ani, cunoscut la Washington pentru caracterul sau expansiv, pasiunea pentru cravatele italiene si frecventele replici in direct cu George W. Bush. La prima aparitie, Gregory parea emotionat, aproape intimidat de faptul ca ii succede unui monstru sacru precum Russert, dar Brokaw l-a incurajat: "Ne asteptam de la tine sa inviti la aceasta masa personaje din generatia ta pentru ca sa vorbesti despre noul chip al Americii. Aceeasi natiune de tineri consumatori care frecventeaza mai mult web-ul decat hartia tiparita si care au votat pentru Obama", conchide autorul articolului.