Alerta generala la Viena si Paris
Zeci de persoane si-au pierdut viata si alte sute risca sa aiba aceeasi soarta in intreaga lume din cauza unei forme atipice de pneumonie, numita "Sindromul Respiratoriu Acut Sever" (SARS), a informat Organizatia Mondiala a Sanatatii, precizand totodata ca boala risca sa se extinda la nivel global si nu poate fi oprita cu medicamente standard. Se pare ca, pentru prima data, SARS s-a manifestat in provincia Guangdong (sudul Chinei), cand cinci persoane si-au pierdut viata, boala extinzandu-se apoi in Vietnam, unde pana ieri se inregistrasera noua morti. Majoritatea victimelor maladiei sunt din Asia, insa vineri, autoritatile canadiene au anuntat moartea a doua persoane si pe teritoriul Canadei. Autoritatie medicale din New York au intrat si ele in alerta si au solicitat spitalelor sa monitorizeze cu atentie simptomele misterioasei forme de pneumonie, despre care se crede ca l-ar fi afectat pe un medic din Singapore venit la New York. Doctorul a parasit, sambata, metropola americana indreptandu-se spre Singapore, dar in cursul escalei din Germania a fost coborat din avion si spitalizat in Frankfurt, in conditii de carantina, impreuna cu alti doi tovarasi de zbor. In timpul unei teleconferinte desfasurate sambata, inalti oficiali din cadrul Ministerului american al Sanatatii au declarat ca peste 150 de cazuri similare au fost raportate in intreaga lume, iar doctorul care a trecut si prin New York este primul caz din Europa. O serie de cazuri similare au fost raportate in tari din Asia de Sud-Est, inclusiv in Vietnam, Indonezia, China, Hong Kong, Filipine, Thailanda. Boala se manifesta initial printr-o febra puternica insotita de dificultati respiratorii si se presupune ca se raspandeste prin aer. Cu o perioada de incubatie intre 2 si 7 zile, aceasta forma de pneumonie poate fi fatala. Aeroporturile din Viena si Paris au creat dispozitive de informare si prevenire a raspandirii virusului pneumopatiei depistat in Asia, relateaza AFP. Noua forma de pneumopatie depistata in Asia este extrem de virulenta si a provocat moartea mai multor persoane, starnind ingrijorarea autoritatilor sanitare din intreaga lume. Organizatia Mondiala pentru Sanatate (OMS) a facut chiar referire la faptul ca aceasta boala ar reprezenta o amenintare la scara planetara. "Toti pasagerii care vin din strainatate au primit fise de informare redactate in engleza, germana si franceza, care descriu simptomele bolii", a declarat unul dintre membrii conducerii aeroportului din Viena. "Daca pasagerii cred ca prezinta aceste simptome, se pot adresa medicului aeroportului, care ii poate indruma spre spitale specializate", a adaugat el. Un dispozitiv similar a fost infiintat si la aeroportul Roissy din Paris, in incercarea de a evita raspandirea pneumopatiei.
marți, 22 septembrie 2009
Reglementari antidiscriminare la angajarea fortei de munca
Referitor la obligatiile angajatorilor si a autorilor de anunturi publicitare cu privire la conditionarea ocuparii unui post, Colegiul Director al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii a adoptat, pe 5 martie a.c., instructiunea nr. 1, in care se arata: Art. 1. Angajatorii sau reprezentantii acestora care anunta ocuparea unui post prin material publicitar si/sau mesaj publicitar, oricare ar fi mijlocul de comunicare ce face posibil transferul informatiei, au obligatia, potrivit principiului egalitatii intre cetateni, al excluderii privilegiilor si discriminarii, de a asigura liberul acces la toate etapele procesului de angajare, tuturor persoanelor, fara nici o deosebire, excludere, restrictie sau preferinta, pe baza de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala sau apartenenta la o categorie defavorizata, varsta, sex sau orientare sexuala, respectiv de convingerile candidatilor, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege. Art. 2. Autorii materialului publicitar si/sau mesajului publicitar si reprezentantii legali ai mijlocului de difuzare au obligatia de a nu difuza materiale publicitare si/sau mesaje publicitare ce contin anunturi privind ocuparea unui post, oricare ar fi mijlocul de comunicare ce face posibil transferul informatiei, daca acestea restrang participarea persoanelor interesate, in baza criteriilor prevazute la art. 1. Art. 3. Nerespectarea dispozitiilor art. 1 si art. 2 constituie contraventie si se sanctioneaza conform prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare, aprobata si modificata prin Legea nr. 48/2002. Art. 4. Prezenta instructiune intra in vigoare de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei.
"Educatia din familie conteaza cel mai mult in formarea unei persoane"
Nu se inscrie deloc in tiparele clasice ale reusitei profesionale. Cand te uiti pe cartea de vizita a lui Razvan Munteanu, unde scrie "Country Business Manager, Citibank Romania SA", iti spui, daca nu esti avizat: "Tipu' asta precis e licentiat in economie, finante si are diploma MBA". In realitate, dl. Munteanu a facut Liceul de Informatica Bucuresti (promotia 1985) si Facultatea de Automatica (promotia 1991). Atat. Tot ceea ce stie acum si l-a propulsat in cariera, pe drumul pe care "ruleaza", se datoreaza exploatarii la maximum a oportunitatilor ivite la locurile de munca pe la care s-a perindat: "Am reusit pentru ca mi-am oferit totdeauna disponibilitatea de a invata de la colegii care faceau altceva decat scria in fisa postului meu, ajutandu-i". Crezul de capatai al lui Razvan Munteanu este ca "educatia din familie isi pune cel mai mult amprenta asupra formarii unei persoane. Am avut privilegiul de a creste intr-o familie extrem de echilibrata, fapt care consider ca a fost determinant pentru evolutia mea, atat in scoala si mai departe in plan profesional, cat si in viata personala". Familia i-a oferit si "portita" de care avea nevoie pentru a "zbura": in 1991, Razvan Munteanu a parasit postul de asistent universitar la catedra de calculatoare a Facultatii de Automatica, plecand in Belgia, unde sora sa se stabilise de un an de zile. Acolo, a cautat anunturile de angajare, trimitand peste 150 de scrisori de intentie. Urmarea: 3 oferte de angajare, una mai tentanta decat cealalta. A ales sa lucreze ca inginer de teste la divizia europeana a Mastercard. Dupa un an si jumatate a devenit seful echipei care se ocupa de proiectele de implementare a tehnicii Mastercard in diverse banci. De munca sa au beneficiat banci din Suedia, Germania, Turcia, Polonia, Ungaria etc. In anul 1995 a facut, dupa propriile-i spuse, "pasul cel mare" spre partea comerciala, ocupandu-se de vanzarile corporative. Patru ani mai tarziu, a primit sarcina de a deschide un birou regional Mastercard la Budapesta. Prin intermediul acestui birou, Razvan Munteanu a administrat afacerile Mastercard in Ungaria, Croatia si Romania. Tine minte data exacta: la 19 februarie 2001, Citibank i-a oferit sarcina de a demara activitatea de retail banking (relatii cu clienti persoane fizice), in cadrul Citibank Romania. "Astfel, de doi ani am privilegiul de a face parte din cea mai mare organizatie financiara din lume si de a lucra nu oriunde, ci in Romania". Ambitii de viitor? Isi propune, desigur, sa evolueze in cadrul companiei, dar, pe ansamblu, dorinta sa este simpla: "Vreau, ca si pana acum, sa ma bucur in fiecare dimineata de faptul ca merg la serviciu - si asta nu pentru ca nu m-as simti bine in sanul familiei...". Razvan Munteanu are o casnicie fericita. Prietena din liceu i-a devenit sotie in 1992. Impreuna au doi baieti - unul de 7, celalalt de 5 ani. Lor le dedica tatal mare parte din timpul liber. Mai ramane putin si pentru hobby-uri, adica pentru sport si citit. Daca, din dorinta de a repara greselile trecutului, majoritatea oamenilor ar face orice pentru "a doua sansa", Razvan Munteanu e intruchiparea omului multumit de viata sa: "De-ar fi s-o iau de la capat, nu mi-as schimba optiunile majore decat daca as fi constient ca am mai parcurs o data drumul asta". Mini-CV Studii: - Liceul de Informatica Bucuresti (promotia 1985) - Facultatea de Automatica Bucuresti, sectia software calculatoare (promotia 1991) Activitatea profesionala: - asistent universitar (1991) - inginer de teste la Mastercard Belgia (1991-1993) - sef echipa ingineri de teste Mastercard Belgia (1993-1995) - director de vanzari Mastercard Belgia (1995-1999) - sef birou regional (Budapesta) Mastercard (1999-2001) - country business manager Citibank Romania SA (2001 - prezent)
Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca - acuzat de discriminare
Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii cere OMFM mai multa atentie la semnarea acordurilor bilaterale privind schimbul de forta de munca Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) este un organism de stat, infiintat anul trecut, in scopul aplicarii legislatiei referitoare la prevenirea si sanctionarea diverselor forme de discriminare. Saptamana trecuta, Cristian Jura, presedintele CNCD, a declarat, in cadrul unei conferinte de presa, ca Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale (MMSS), prin Oficiul pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM), tolereaza discriminarea pe criterii de sex si varsta. Reactia OMFM nu s-a lasat asteptata. In aceeasi zi, ziaristii au primit un fel de drept la replica la declaratia d-lui Jura, din care redam urmatorul pasaj: "OMFM este institutie publica care are ca atributie principala punerea in aplicare a acordurilor bilaterale la care este parte, Oficiul nefiind persoana juridica care mediaza sau angajeaza lucratori romani pe teritoriul Romaniei, deci nu intra sub incidenta Ordonantei 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea tuturor formelor de discriminare. Totodata, potrivit actului normativ care reglementeaza raporturile de drept international, dispozitiile legii romane sunt aplicabile in masura in care conventiile internationale la care Romania este parte nu stabilesc o alta reglementare". In continuare, OMFM face referire la acordurile semnate cu terte state (Germania, Spania), care "prevaleaza normelor interne" si la faptul ca si alte state din estul Europei accepta restrictiile pe criterii de varsta. Diana Pana, consilier al d-lui Jura, ne-a declarat ca acest raspuns nu multumeste CNCD: "Am fost sesizati de mai multi cetateni, care s-au plans de discriminare din partea OMFM. Drept pentru care, cu mult inainte ca dl. Jura sa dea acea declaratie, am solicitat in repetate randuri sa ni se argumenteze in scris in baza carei legi OMFM a incheiat acorduri care prevad posibilitatea anumitor discriminari. Pana in prezent, ni s-a tot promis un raspuns oficial, dar acesta n-a aparut. Acum se face trimitere la dreptul international, dar recomandarea noastra este ca, pe viitor, sa se tina seama la semnarea acordurilor internationale si de legislatia interna. Un oficial spaniol ne-a spus, de altfel, ca, daca omologul spaniol al d-lui ministru Marian Sarbu ar fi permis impunerea in tara sa, de catre angajatori, a unui prag de varsta drept conditie eliminatorie la angajare, ar fi fost constrans sa-si dea demisia. Pe de alta parte, referitor la faptul ca si alte tari din estul Europei accepta astfel de discriminari, trebuie precizat ca Romania este primul stat candidat in care s-a infiintat un Consiliu pentru Combaterea Discriminarii, asa cum o cer normele europene".
Departamentul de Stat contrazice teoria lui Bush privind democratizarea lumii arabe prin inlaturarea lui Saddam
Un raport secret redactat de Biroul de Informatii si Cercetari (BCI) al Departamentului de Stat american contrazice teoria presedintelui George W. Bush cu privire la democratizarea Orientului Mijlociu prin inlaturarea de la putere a dictatorului irakian Saddam Hussein, au dezvaluit sub acoperirea anonimatului oficiali ai serviciilor americane de informatii, citati de cotidianul britanic "The Times". Potrivit documentului redactat de analistii diplomatiei americane, asa-numita teorie a "dominoului democratizarii", invocata de administratia americana pentru a-si argumenta politica de schimbare a regimului din Irak, nu poate fi aplicata in lumea araba pentru ca zona Orientului Mijlociu se confrunta cu probleme economice si sociale exterm de complexe care vor submina stabilitatea in regiune pentru multi ani si nu vor permite nicidecum inflorirea democratiei. Chiar daca democratia ar putea prinde unele radacini, desi este putin probabil, scrie raportul BCI, sentimentele anti-americane sunt atat de puternice, incat alegerile care vor urma ar putea duce la o recrudescenta in Irak a islamismului ostil SUA. Ideea principala a documentului, intitulat sugestiv "Irak, Orientul Mijlociu si schimbarea: teoria dominoului - inaplicabila", este ca supozitia potrivit careia "traiectoria Orientului Mijlociu ar putea fi modificata fundamental (prin democratizarea Irakulului - n.r.) nu este credibila". "Societatile Orientului Mijlociu sunt ravasite" de probleme economice si sociale care vor submina stabilitatea "indiferent de natura oricarei schimbari influentate extern sau provocate spontan, din interior". Raportul BCI este datat 26 februarie, fiind diseminat in cercurile politice americane exact in aceeasi zi in care presedintele Bush rostea intr-un discurs la "American Enterprise Institute" din Washington fraza: "Un nou regim in Irak va servi drept un exemplu dramatic de libertate, care va putea fi o sursa de inspiratie pentru alte natiuni din regiune". Teoria "dominoului democratizarii", verificata in cazul prabusirii comunismului in Europa de Est, a fost invocata extrem de des de oficialii administratiei Bush pentru a combate criticii din presa si din Congresul american, potrivit carora, atacarea Irakului va inflama lumea islamica si va alimenta terorismul anti-american.
Sute de mii de sarbi l-au condus pe Zoran Djindjici pe ultimul drum
Sute de mii de oameni au participat, sambata, la Belgrad, la funeraliile premierului sarb, Zoran Djindjici, asasinat miercuri. Procesiunea funebra s-a desfasurat in conditii de maxima securitate, avand in vedere prezenta a peste 40 de delegatii straine la acest eveniment. Potrivit unor surse din politie, aproape 500000 de oameni au iesit pe strazi cu lumanari si flori, pentru a-l conduce pe Djindjici pe ultimul drum. Elicoptere militare au survolat capitala, iar cortegiul funerar a fost supravegheat de trupe de luptatori antitero, plasati pe acoperisul cladirilor de pe traseu. Djindjici a fost inmormantat cu onoruri militare. Sicriul sau, acoperit de steagul Serbiei, a fost purtat pe un afet de tun, de la Catedrala Sfantu Sava, unde a avut loc ceremonia religioasa, pana la Cimitirul Nou din Belgrad. 40 de delegatii straine au participat la funeralii Printre demnitarii straini care au participat la funeraliile premierului sarb s-au numarat ministrul de Externe german, Joschka Fischer, presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, ministrul de Externe grec, Georgios Papandreou, care a reprezentat, totodata, si Uniunea Europeana a carei presedintie este detinuta de tara sa, fostul ministru de Externe britanic, Robin Cook, ex-secretarul de Stat american Lawrence Eagleburger si premierul roman, Adrian Nastase. La inmormantare a luat parte si fostul presedinte iugoslav, Voislav Kostunita, care, timp de un an si jumatate, s-a aflat intr-o lupta acerba pentru putere cu premierul sarb decedat. "Iti promit, Zoran, ca Serbia va face parte din Europa" - Papandreou Ministrul de Externe grec, Georgios Papandreou, a promis, in fata sicriului lui Djindjici, ca va face tot posibilul pentru a realiza visul premierului sarb ca Uniunea Serbia-Muntenegru sa devina membra a UE. "Veti face parte din Europa, Europa noastra, care va deveni o regiune a pacii. Iti promit asta, Zoran", a spus Papandreou, adaugand ca UE va ajuta Serbia sa-i aduca pe asasini in fata justitiei. Lider al clanului Zemun - arestat Intre timp, vanatoarea asasinilor premierului a continuat. Unul dintre liderii clanului Zemun, acuzat de autoritati ca ar fi pus la cale atentatul, a fost arestat. Mladjan Micici, poreclit Sobolanul, a fost prins impreuna cu alte sase persoane, intr-un sat aflat la 70 de kilometri de Belgrad. Politia a confiscat arme, gloante, heroina, echipament de urmarire si mai multe masini. Pana acum au fost arestate 188 de persoane in legatura cu asasinarea premierului. Ceilalti doi lideri ai clanului, Milorad Lukovici si Dusan Spasoievici nu au fost inca prinsi. Si in tarile vecine Serbiei politia este in alerta. Un lider innascut Zoran Djindjici s-a nascut in 1952, la Bosanski Samat (localitate aflata acum in Republika Srpska, entitatea sarbeasca din Bosnia-Hertegovina), in familia unui ofiter al armatei iugoslave. A absolvit facultatea de Filosofie la Universitatea din Belgrad, institutie in care, in anii '70 exista un adevarat nucleu de opozitie fata de regimul comunist. La numai 17 ani, Djindjici a intrat in conflict cu conducerea comunista, dupa ce a adresat o scrisoare unui organism oficial, atacandu-l pe Iosip Broz Tito, fapt care a dus la o descindere a politiei secrete la apartamentul familiei sale. In 1974, el a preluat conducerea unei miscari de protest la Universitatea din Belgrad, dorind sa infiinteze, impreuna cu colegii sai croati si sloveni, o organizatie studenteasca anticomunista. Aceasta initiativa a dus la arestarea si intemnitarea sa. Eliberat dupa cateva luni, Djindjici s-a autoexilat in Germania, unde a obtinut, in 1979, doctoratul in filosofie. Pe langa cariera academica, Djindjici s-a ocupat si de afaceri cu textile si cu masini folosite in industria textila, pe care le exporta din Germania in Iugoslavia. In 1989, el s-a intors la Belgrad, unde a pus bazele Partidului Democrat (DS), alaturi de Voislav Kostunita si de alti doi prieteni. Pentru un timp, Djindjici a parut sa sprijine lupta sarbilor bosniaci. In 1994, cand Occidentul a cerut sarbilor bosniaci sa puna capat bombardamentelor asupra capitalei Saraievo, Djindjici a vrut sa arate "solidaritatea sa" fata de guvernul de la Pale vizitandu-l pe liderul de atunci al sarbilor bosniaci, Radovan Karadzici, care este astazi unul dintre cei mai cautati criminali de razboi din fosta Iugoslavie. Dupa incheierea acordurilor de pace de la Dayton, care au pus capat razboiului din Bosnia, Djindjici a renuntat la nationalism, imbratisand o alta pozitie. A jucat un rol important in cladirea coalitiei Zaiedno (Impreuna), care, la alegerile locale din 1996 a obtinut victoria in fata partidului lui Milosevici. Acesta din urma a fost nevoit sa accepte infrungerea abia sub presiunea strazii. Ales primar al Belgradului dupa alegeri si dupa demonstratiile antiguvernamentale din 1996-1997, Djindjici a fost inlaturat din aceasta functie anul urmator, de catre o coalitie de apropiati ai lui Milosevici si de fostul sau aliat, Vuk Draskovici, presedintele Miscarii Sarbe pentru Reinnoire. Dupa ce a boicotat alegerile legislative din Serbia in 1997, Djindjici a disparut din viata parlamentara pentru o vreme. In 1999, in timpul bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei, Djindjici s-a refugiat cu familia in Muntenegru, dupa ce primise informatii ca figura pe o lista intocmita de guvern cu persoane pe care Milosevici dorea sa le asasineze. Dupa razboi, impreuna cu alti lideri din opozitie, a organizat ample manifestatii de strada impotriva lui Milosevici. In 2000, el a fost printre liderii politici care au organizat demonstratiile ce aveau sa duca la caderea regimului Milosevici, dupa ce fostul lider de la Belgrad a incercat sa falsifice rezultatele alegerilor. Dupa caderea lui Milosevici si victoria coalitiei DOS in alegerile organizate in decembrie 2000, Djindjici, presedintele Partidului Democrat, formatiunea cea mai importanta din coalitie, a devenit premierul Serbiei, iar Voislav Kostunita presedintele Iugoslaviei.
Ultimele pregatiri inaintea atacarii Irakului
Presedintele Statelor Unite, George W. Bush, premierul britanic Tony Blair si premierul spaniol Jose Maria Aznar s-au intalnit, ieri, in insula Terciera din arhipelagul Azore, pentru un ultim "consiliu de razboi", cum l-au numit corespondentii de presa. Potrivit consilierilor lui Bush, seful Casei Albe le-a comunicat aliatilor sai ca "timpul diplomatiei a trecut" si le-a propus sa renunte la intentia de a supune la vot in Consiliul de Securitate a controversatei rezolutii privind autorizarea explicita a folosirii fortei in Irak. Cum documentul propus de Washington, Londra si Madrid n-are nici o sansa sa fie adoptat in Consiliu, discutarea lui in acest organism "nu-si mai are sensul", au sugerat sursele citate, lasand sa se inteleaga ca, la intalnirea din Azore, vor fi puse la punct ultimele detalii ale operatiunii militare impotriva Irakului. Cei trei lideri au inceput, deja, pregatirea psihologica a opiniei publice in vederea razboiului; in discursul sau saptamanal la radio, George W. Bush a declarat ca "ne asteapta zile de importanta cruciala pentru natiunile libere ale lumii", ceea ce a fost, in general, interpretat ca o referire clara la atacarea Irakului. Este de asteptat ca presedintele american sa-si anunte concetatenii despre declansarea razboiului in cursul zilei de marti, printr-o alocutiune televizata. La randul sau, Tony Blair a tinut, sambata, o sedinta de guvern extraordinara, in cadrul careia a stabilit strategia de anuntare a razboiului. Guvernul britanic se va reuni, din nou, marti, dupa care va prezenta in Camera Comunelor intentia de a participa la operatiunile militare impotriva Irakului. Camera inferioara a legislativului britanic urmeaza sa supuna la vot planurile militare ale cabinetului Blair. Se anticipeaza ca votul va fi favorabil lui Blair (in ciuda disidentilor din Partidul Laburist, despre care se crede ca vor vota, din nou, impotriva premierului, majoritatea conservatorilor vor sprijini actiunea premierului). Tot marti, procurorul general al Marii Britanii, lordul Goldmith, va anunta public ca atacarea Irakului nu contravine legilor internationale. Si premierul Aznar a declarat public, in ultimele zile, ca "razboiul este inevitabil". Faptul ca atacarea Irakului este nu doar inevitabila, ci si iminenta, a fost recunoscut si de pacifistii din Consiliul de Securitate. Ministrul francez de externe, Dominique de Villepin, a declarat, sambata seara, canalului France 2, ca "razboiul este o chestiune de zile" (asa cum o facusera, zilele trecute, si omologii sai rus si german, Igor Ivanov, respectiv Joschka Fischer). Aceasta nu inseamna ca autointitulata "axa a binelui" a renuntat la eforturile de impiedicare a razboiului. Cu cateva ore inaintea "consiliului de razboi din Azore", Franta, Germania si Rusia au dat publicitatii "un apel solemn" in favoarea continuarii inspectiilor din Irak si au convocat, pentru marti, o reuniune a ministrilor de externe din tarile membre in Consiliul de Securitate, in cursul careia ar urma sa fie stabilit un "calendar foarte precis" al acestor inspectii. Franta a lasat sa se inteleaga ca este dispusa sa accepte limitarea la 30 de zile a acestor inspectii. Observatorii internationali nu dau nici o sansa de reusita propunerii franco-ruso-germane. La randul sau, si regimul de la Bagdad este foarte constient ca va fi atacat; Saddam Hussein a impartit Irakul in patru districte militare aflate sub comanda sa directa. Experti militari britanici citati de "Sunday Mirror" afirma ca pregatirile irakiene de razboi s-au incheiat si nu exclud, chiar, ca Saddam Hussein sa atace primul, mizand pe factorul-supriza. Potrivit sursei citate, Irakul a deplasat rachete Scud, capabile sa lanseze incarcaturi biologice sau nucleare, in desertul din partea sa de vest, astfel incat sa poata viza Turcia sau Israelul. Baterii de artilerie au fost amplasate in apropierea granitei cu Kuwaitul, unde, de cealalta parte, 150 000 de militari americani sunt pregatiti sa intre in Irak. Campurile petrolifere din sudul Irakului ar fi fost deja minate, sustin expertii citati de "Mirror", astfel ca aruncarea lor in aer poate surveni in cateva secunde, in cazul in care Bagdadul ar ordona distrugerea lor. In acelasi timp, Irakul n-a abandonat "semnele de bunavointa" catre inspectorii ONU. Duminica, autoritatile de la Bagdad au pus la dispozitia misiunii internationale rapoarte privind distrugerea, in 1991, a rezervelor de agent neurotoxic VX (conformandu-se cerintelor ONU). Bagdadul a anuntat ca va urma in foarte scurt timp un raport privind distrugerea stocurilor de antrax. Seful misiunii UNMOVIC, Hans Blix, a fost invitat, de urgenta, in Irak, pentru a evalua aceste documente.
Belgia ar putea interzice tranzitul trupelor SUA pe teritoriul sau
Belgia intentioneaza sa interzica tranzitul trupelor americane pe teritoriu sau, daca Statele Unite vor interveni in Irak fara aprobarea ONU, a afirmat, duminica, ministrul belgian de Externe, Louis Michel. "Daca Statele Unite ies in afara legii, nu avem motive sa le fim complici", a declarat oficialul belgian. Militarii si echipamentele armatei americane stationate in Europa, in principal in Germania, inclusiv elicoptere, tranziteaza de mai multe saptamani prin postul belgian Anvers, unul dintre cele mai mari din lume.
Caleidoscop
Dupa ce au cerut azil politic Autoritatii Palestiniene, Doi israelieni au amenintat ca arunca in aer Biserica Nasterii Domnului Doi israelieni, care au amenintat, sambata, ca arunca in aer Biserica Nasterii Domnului din Bethleem (foto), s-au predat fara nici un fel de incidente armatei israeliene. "Substantele explozive ale acestora s-au dovedit a fi artificii de divertisment, cei doi israelieni avand si un pistol de plastic", au adaugat sursele citate, precizand ca armata israeliana "a incheiat ancheta". Cunoscuti de autoritati, cei doi israelieni au intrat in atentia presei internationale dupa ce au cerut "azil politic" Autoritatii Palestiniene, din cauza persecutiilor la care i-ar supune autoritatile israeliene. Sambata, timp de o ora, cei doi soti au alertat armata israeliana, dar si oficialitatile palestiniene, amenintand ca vor detona substantele explozive pe care pretindeau ca le aveau asupra lor in Biserica Nasterii Domnului, unde se refugiasera. Cazul a captat atentia presei, in special a celei israeliene, din cauza importantei locului, biserica fiind construita pe locul unde, potrivit Evangheliilor, s-a nascut Iisus Hristos. Nepoata lui bin Laden vrea sa se lanseze in muzica Una dintre nepoatele lui Osama bin Laden, Waffa bin Laden, vrea sa se lanseze in muzica pop din Marea Britanie, sustine tabloidul britanic "The Sun". Dupa ce s-a mutat in Anglia, acum sase luni, Waffa a lucrat la mai multe piese si spera sa semneze un contract cu o casa de discuri. Ei ii este insa teama ca va fi refuzata de firmele de inregistrari din cauza numelui bin Laden. Waffa s-a nascut in SUA, a petrecut multi ani in Elvetia si a studiat dreptul la Universitatea din Los Angeles. Dupa atentate, ea a simtit ca nu mai poate locui la New York si s-a mutat la Londra. Nepoatei lui bin Laden nu-i place sa fie filmata, dar cei care o cunosc spun ca seamana cu Natalia Imbruglia. Un cotoi-terorist a tinut ostatici un cuplu de batrani canadieni Patru dispozitive de politie, doua masini ale Salvarii si un medic veterinar au fost mobilizati sa salveze o familie de canadieni in varsta, terorizata de motanul lor Touti. Motanul recalcitrant a reactionat violent, sarind cu ghearele in spatele stapanului sau, Gerald Dailge, 83 de ani, cand acesta, din neatentie, l-a stropit cu dusul. Pana atunci, Touti urmarea cu multa satisfactie cum batranul imbaia... un papagal pe care il cumparase in aceeasi zi. La tipetele sotului, Francine Gagnon, 81 de ani, s-a inarmat cu un teu si a sarit sa-si salveze sotul din captivitatea motanului, care ii produsese batranului mai multe rani grave. Ea a reusit sa-l alunge pe cotoi din baie, unde cei doi soti au ramas prizonieri, pana cand au reusit sa contacteze un vecin, batand cu pumnii in perete. "I-am salvat viata lui Gerald, daca nu veneam la timp, Touti i-ar fi ucis", spune batrana, care a fost, la randul ei, zgariata de motan. Ambii soti au fost spitalizati, afirmand ca nu vor mai tine pisici in casa. Russel Crowe se insoara Starul de cinema neo-zeelandez Russel Crowe, devenit celebru in intreaga lume dupa pelicula "Gladiatorul", a anuntat ca se va casatori la 7 aprilie, in ziua in care isi va sarbatori cea de-a 39-a zi de nastere, informeaza "The Sunday Telegraph". Aleasa inimii sale este australiana Danielle Spencer, cu care Crowe este impreuna de mai multi ani. 11 morti dupa un atac al teroristilor islamisti din Kashmir Noua politisti si doi civili au fost ucisi, iar alti cinci politisti raniti, duminica, in urma unui atac cu grenade si arme automate initiat de un grup de militanti impotriva unui post de politie situat in Kashmirul indian. Atacul a avut loc in districtul Udhampur (65 de km de Jammu) din Kashmirul indian, zona in care, incepand cu 1989, gruparile musulmane lupta impotriva autoritatii indiene. Alte sapte persoane au fost ucise vineri, in urma unui schimb de focuri intre militantii separatisti si fortele de securitate indiene in apropierea liniei de demarcatie ce separa Kashmirul indian de cel pakistanez.
Opera Romana - de la maretie la decadere
Personalitati ale scenei lirice ingrijorate in legatura cu revenirea lui Ludovic Spiess
Nici macar un raport al unei subcomisii a Camerei Deputatilor, in urma caruia a fost gasit vinovat de abateri si nereguli, nu a reusit sa-l indeparteze pe Ludovic Spiess de la conducerea Operei Nationale din Bucuresti. La cateva saptamani de la prezentarea concluziilor anchetei deputatilor, domnul Spiess nu numai ca s-a inscris la concursul pentru ocuparea postului de director general al ONB, dar l-a si castigat. Cum vad personalitatile scenei lirice situatia actuala din Opera Nationala din Bucuresti am aflat de la trei nume sonore ale genului: marile voci Eugenia Moldoveanu si Dan Iordachescu, precum si maestrul de balet Gabriel Popescu. Dan Iordachescu: "In '73, in presa franceza se scria despre Opera Romana ca este una dintre primele 5 ale Europei, inaintea celor din Hamburg, Munchen, Barcelona, Sankt Petersburg si chiar Bolsoi Teatr. Artistii din generatia mea au dat mana si au cantat in fata unor mari oameni politici: Charles de Gaulle, Nixon sau Brejnev, pentru ca primul loc in care erau aduse delegatiile straine era Opera. Pentru cine sa mai cantam astazi, cu echipa de la ONB? In timpul in care pe scena era Generatia de Aur, cu Ohanesian, Herlea, Stefanescu-Goanga, Valentin Teodorian, Magda Ianculescu sau Arta Florescu, aceasta generatie venea pentru a raspunde unui interes si unei iubiri pe care ne-o arata publicul. O alta explicatie a fost o organizare aproape perfecta. Ludovic Spiess a fost un mare tenor, dar una este a canta si altceva a face management. Acest om nu trebuia sa umbreasca marile realizari din domeniul liric cu nereusitele din planul managementului. Situatia actuala a Operei este dureroasa, comparand cu tot ce a reprezentat aceasta institutie de-a lungul timpului. O situatie care pare sa nu se mai poata rezolva. Suntem un popor foarte curios, o combinatie intre a nu cunoaste si a nu recunoaste valorile culturale. In plus, aici exista acel salbatic, aberant, absurd si abject proverb cu capra vecinului. Ne intrebam intruna "De ce el, si nu eu?" Dar nu ne gandim ca, daca omor capra vecinului, eu tot sarac raman. Legea progresului e sa-mi doresc ca, daca el are o capra, eu sa am doua. Atunci el va vrea sa obtina patru. Nu distrugand ce au facut altii vom reusi sa progresam. La Opera e nevoie de un mare manager, care sa renunte la orgolii si sa actioneze fara tensiunea marimii si a puterii". Gabriel Popescu: "Situatia de la Opera Nationala este dezastruoasa, din cauza unui director incapabil si ingamfat, dictator, caruia ii lipseste cultura moralitatii. Acest director este inutil, iar comportarea lui cu salariatii - monstruoasa. Opera ar trebui incet-incet privatizata, daca tot se pregateste Romania sa intre in Europa. Opera Romana are nevoie de un manager care sa aiba succes nu numai pe la vecini". Eugenia Moldoveanu: "Nu vad nici un fel de solutie pentru situatia in care se afla acum Opera Nationala din Bucuresti. Este foarte complicat, nu vad nici cine ar putea veni la conducerea Operei, atata vreme cat lucrurile raman asa cum sunt: foarte greu de rezolvat. Noi, Comisia pentru cultura, arta si mass media din Camera Deputatilor, asteptam de la Ministerul Culturii regulamentul concursului organizat pentru ocuparea postului de director al institutiei".
Nici macar un raport al unei subcomisii a Camerei Deputatilor, in urma caruia a fost gasit vinovat de abateri si nereguli, nu a reusit sa-l indeparteze pe Ludovic Spiess de la conducerea Operei Nationale din Bucuresti. La cateva saptamani de la prezentarea concluziilor anchetei deputatilor, domnul Spiess nu numai ca s-a inscris la concursul pentru ocuparea postului de director general al ONB, dar l-a si castigat. Cum vad personalitatile scenei lirice situatia actuala din Opera Nationala din Bucuresti am aflat de la trei nume sonore ale genului: marile voci Eugenia Moldoveanu si Dan Iordachescu, precum si maestrul de balet Gabriel Popescu. Dan Iordachescu: "In '73, in presa franceza se scria despre Opera Romana ca este una dintre primele 5 ale Europei, inaintea celor din Hamburg, Munchen, Barcelona, Sankt Petersburg si chiar Bolsoi Teatr. Artistii din generatia mea au dat mana si au cantat in fata unor mari oameni politici: Charles de Gaulle, Nixon sau Brejnev, pentru ca primul loc in care erau aduse delegatiile straine era Opera. Pentru cine sa mai cantam astazi, cu echipa de la ONB? In timpul in care pe scena era Generatia de Aur, cu Ohanesian, Herlea, Stefanescu-Goanga, Valentin Teodorian, Magda Ianculescu sau Arta Florescu, aceasta generatie venea pentru a raspunde unui interes si unei iubiri pe care ne-o arata publicul. O alta explicatie a fost o organizare aproape perfecta. Ludovic Spiess a fost un mare tenor, dar una este a canta si altceva a face management. Acest om nu trebuia sa umbreasca marile realizari din domeniul liric cu nereusitele din planul managementului. Situatia actuala a Operei este dureroasa, comparand cu tot ce a reprezentat aceasta institutie de-a lungul timpului. O situatie care pare sa nu se mai poata rezolva. Suntem un popor foarte curios, o combinatie intre a nu cunoaste si a nu recunoaste valorile culturale. In plus, aici exista acel salbatic, aberant, absurd si abject proverb cu capra vecinului. Ne intrebam intruna "De ce el, si nu eu?" Dar nu ne gandim ca, daca omor capra vecinului, eu tot sarac raman. Legea progresului e sa-mi doresc ca, daca el are o capra, eu sa am doua. Atunci el va vrea sa obtina patru. Nu distrugand ce au facut altii vom reusi sa progresam. La Opera e nevoie de un mare manager, care sa renunte la orgolii si sa actioneze fara tensiunea marimii si a puterii". Gabriel Popescu: "Situatia de la Opera Nationala este dezastruoasa, din cauza unui director incapabil si ingamfat, dictator, caruia ii lipseste cultura moralitatii. Acest director este inutil, iar comportarea lui cu salariatii - monstruoasa. Opera ar trebui incet-incet privatizata, daca tot se pregateste Romania sa intre in Europa. Opera Romana are nevoie de un manager care sa aiba succes nu numai pe la vecini". Eugenia Moldoveanu: "Nu vad nici un fel de solutie pentru situatia in care se afla acum Opera Nationala din Bucuresti. Este foarte complicat, nu vad nici cine ar putea veni la conducerea Operei, atata vreme cat lucrurile raman asa cum sunt: foarte greu de rezolvat. Noi, Comisia pentru cultura, arta si mass media din Camera Deputatilor, asteptam de la Ministerul Culturii regulamentul concursului organizat pentru ocuparea postului de director al institutiei".
A incetat din viata actrita Elena Albu
A plecat dintre noi, in conditii tragice, cunoscuta actrita de teatru si cinema Elena Albu. Nascuta in anul 1949, absolventa IATC la clasa lui Moni Ghelerter, in 1973, s-a impus la scurt timp dupa terminarea studiilor in spectacolul "Arden din Feversham" al lui Aureliu Manea, pentru care a obtinut Premiul ATM (predecesorul UNITER). Tot in anii '70, s-a afirmat in filmele unor cineasti importanti, "Ilustrate cu flori de camp" (Andrei Blaier), "Falansterul" (Savel Stiopul), "Intre oglinzi paralele" (Mircea Veroiu), "Moara lui Califar" (Serban Marinescu). Ultimele aparitii ale actritei au fost pe scena Teatrului Mic, in spectacolul "Oameni de zapada" si in cele doua filme, cele de pe urma si ele, ale regizorului Mircea Veroiu, care i-a fost si sot: "Somnul insulei" si "Femeia in rosu".
Premiile Oscar - Editia de platina
De azi, B1 TV propune telespectatorilor cate 15 minute dedicate zilnic premiilor Oscar. In fiecare zi din aceasta saptamana, dupa Stirile Nationale prezentate de Mona Nicolici, Liana Stanciu va fi cea care va aduce ultimele noutati legate de cea de-a 75-a editie a Premiilor Oscar. Invitatii din studioul B1 TV vor fi critici de film si personalitati ale cinematografiei romanesti, unii dintre acestia fiind "obisnuiti" ai platourilor de filmare de la Hollywood.
Cel mai bizar, nefericit si singur star
Nu-i nevoie sa vezi la televizor crime abominabile, dezastre, accidente oribile pentru a fi socat. O simpla discutie, avand drept protagonisti doi barbati in toata firea, poate avea acelasi rezultat. Cu conditia ca unul dintre interlocutori sa fie Michael Jackson. Un jurnalist i-a cerut un interviu pentru care a avut o singura solicitare: sa nu i se ascunda nimic. Probabil ca nici el, nici milioanele de oameni care au urmarit pe micul ecran aceeasta intalnire-documentar nu erau pregatiti pentru ce avea sa se intample. Toata lumea stie ca "regele pop-ului" e un personaj neobisnuit, cu ciudatenii arhicunoscute, dar parca acel Michael Jackson din reportajul difuzat vineri seara de Prima TV i-a prins cu garda jos chiar si pe cei mai "antrenati" observatori ai sai. Un barbat presupus matur, a carui avere depaseste un miliard de dolari, are drept distractii favorite cataratul in copaci si bataia cu baloane cu apa. Traieste izolat, intr-o ferma de 3.000 de acri, in care gasesti orice ar putea bucura un copil de zece ani, de la carusel si masinute, la propria gradina zoologica. Michael Jackson are datele unui caz patologic: neaga realitatea, refugiindu-se intr-o lume imaginara, in care magia si zborul sunt lucruri normale. Este obsedat de boli, dar si de infatisarea lui; camera sa de hotel din Las Vegas e ticsita de manechine, pentru ca ii e frica sa locuiasca singur; de plictiseala strabate holurile hotelului pe o mini-motocicleta sau face cumparaturi de sute de mii de dolari. Cei trei copii ai sai (cel mai mare are deja 6 ani) n-au iesit niciodata in public fara a avea fetele acoperite cu masti sau voaluri, pentru a nu fi recunoscuti. De unde toate aceste bizarerii, acest comportament aberant? Un parinte de teama caruia lesina si pe care il ura din tot sufletul, care il batjocorea pe adolescentul Michael din cauza fizicului, l-a transformat, cel mai probabil, in monstrul de acum. Baietelul pe care, datorita performantelor vocale si coregrafice, criticii il catalogau drept "un pitic de 42 de ani", a ajuns astazi un Peter Pan, de 44, cel mai nefericit si mai singur superstar. Atitudinile sale iesite din comun (de la dormitul in acelasi pat cu minori, care i se pare absolut firesc, si pana la gestul ultracomentat de a-si tine bebelusul peste balustrada balconului de la hotel); frica maladiva de accidente (a recurs la carje numai pentru ca l-a muscat un paianjen), dar si ura suspecta fata de oameni cu care n-are nimic de impartit (se spune ca a apelat la un expert in vodoo pentru a-si lichida dusmanii) alcatuiesc un intreg incredibil. Cine este, de fapt, Michael Jackson?
Daca e miercuri, e "commedia all' italiana"
Pana la sfarsitul lunii aprilie, in fiecare miercuri, Institutul Italian de Cultura gazduieste o ampla retrospectiva a unor filme care si-au capatat dreptul de a inscrie in istoria cinematografului un gen aparte: "commedia all' italiana". Cu radacinile in neorealism, dar asumandu-si alte propuneri indraznete, peliculele din anii '50-'70 sunt oglinda unei Italii pe cale de a epuiza micul optimism postbelic, confruntata acum cu contradictii care, daca nu pot fi depasite, macar au darul de a-i inspira pe autori sa faca haz de necaz. Clasicii Fellini, Vittorio de Sica, Mario Monicelli, Pietro Germi, Dino Risi, Nanni Loy, actori precum de curand disparutul Alberto Sordi, Marcello Mastroianni, Sophia Loren, Vittorio Gassman, Monica Vitti, Stefania Sandrelli se afla pe genericele unei serii de filme intrate de mult in patrimoniul cinematecilor si in sufletul spectatorilor: "I Vitelloni" (1953), "Casatorie in stil italian" (1960), "Despartirea" (1962), "Sedusa si abandonata" (1964), "Fata cu pistolul" (1968), "Detinut in asteptarea judecatii" (1977).
Etichete:
Daca e miercuri,
e "commedia all' italiana"
Intalnire cu actrita Mariana Buruiana
Cu siguranta, foarte multi dintre dvs. s-au intrebat unde a disparut una dintre cele mai cunoscute actrite de la noi, ingenua teatrului romanesc, Mariana Buruiana? Ei bine, am facut-o si eu, pana intr-o zi, cand am intrat intr-o librarie ieseana si am descoperit un volum ce purta semnatura actritei. Cartea se numeste Taina marturisirii si este o radiografie a traseului interior parcurs de o fiinta in cautarea lui Dumnezeu. Se poate spune ca este o carte religioasa, dar ar fi la fel de just sa afirmi ca este rezultatul introspectiei unei persoane de o sensibilitate extrema, o sensibilitate care se poate uneori transforma intr-un handicap, in aceasta lume pragmatica in care traim. Daruindu-si gandurile cele mai intime, actrita vorbeste despre valori pe care multi se feresc sa le pomeneasca macar - adevar, credinta, sinceritate, iubire, talent. Apropo de acesta din urma, Mariana Buruiana da o definitie complexa in numai cateva cuvinte, bazandu-se pe propria-i experienta de scena: "Talentul - o capacitate uriasa de a simti in toate tonalitatile, capacitate muzicala cu care percepi si transmiti realitatea vazuta si nevazuta a lumii prin toti porii, pe loc, intuitiv si spontan! Acestei Forte trebuie sa i te abandonezi cand joci!". O alta afirmatie tulburatoare tine tot de teatru si da de gandit tuturor celor care iubesc aceasta arta: "M-am facut actrita pentru un apus de soare, am vrut sa daruiesc ce nu se poate darui, eroare de "gandire"(...) Un apus de soare e un apus de soare, in tine, vesnic." Cartea aparuta la Editura Herald contine ganduri ale actritei asezate pe hartie intre 1984 si 1997, care se impletesc intr-o marturie tulburatoare, scrisa cu talent literar, un exercitiu de sinceritate deplina care poate ajunge direct la inima cititorului cu o singura conditie: ca aceasta sa fie deschisa.
Tirad Mahmoud - noul director general al Citibank Romania
Noul director al Citibank Romania este Tirad Mahmoud, care a fost numit in aceasta functie saptamana trecuta, la peste sase luni de la plecarea lui Zdenek Turek, fost director al sucursalei Citigroup din Romania, incepand cu anul 1998. Zdenek Turek a fost promovat, la sfarsitul lunii august a anului trecut, la conducerea filialei din Ungaria a grupului Citibank. In aceasta perioada, conducerea Citibank Romania a fost asigurata de Meelad Khokhnar. Potrivit unui comunicat al Citibank Romania, noul director este originar din Qatar si are experienta de 20 de ani in cadrul echipei Citigroup. El a detinut, in acest timp, pozitii importante in Corporate Banking (Servicii Bancare pentru Corporatii), inclusiv in sfera institutiilor financiare, finantare imobiliara, creditare corporatista, managementul riscului si managementul general. "Sunt deosebit de incantat de faptul ca predecesorii mei si echipa Citibank au creat o baza solida ce ne va permite, prin interesul manifestat pe piata din Romania, sa extindem in continuare portofoliul de clienti si volumul tranzactiilor, fapt care va conduce la plasarea si recunoasterea noastra ca leaderi de piata si inovatori", a declarat Mahmoud la investirea in functie.
In ianuarie, statul a strans mai multi bani decat a cheltuit
Excedentul a fost de 2.463 miliarde lei Ca de obicei, incasarile din contributiile pentru asigurari sociale - sub nivelul prognozat Impozitul pe profit si TVA au adus incasari peste asteptari
Pentru prima data din noiembrie 2001, in luna ianuarie a acestui an statul a cheltuit mai putin decat a reusit sa stranga din taxe si impozite. Cel putin asa indica executia bugetului general consolidat care s-a incheiat cu un excedent in prima luna a acestui an, evolutie care a fost determinata de un ritm mai lent de realizare a cheltuielilor, dar si de sumele mai reduse alocate pentru plata dobanzilor. Faptul ca statul a fost mai strans la punga in ianuarie, desi nivelul incasarilor a fost sub media lunara prognozata, a determinat un "surplus" de 2.463 miliarde lei, fata de 195,2 miliarde lei in luna noiembrie 2001. Prin aceasta politica, statul a incercat sa isi asigure o parte din rezervele necesare acoperirii celor aproximativ 3.400 miliarde lei care vor fi platite ca subventii pentru facturile la incalzire si a inca 1.500 miliarde lei din fondurile Ministerului Muncii destinate platilor compensatorii pentru cei care vor fi disponibilizati pana la sfarsitul lunii iunie. In functie de succesul acestor operatiuni, Ministerul Finantelor are in vedere o rectificare bugetara la sfarsitul lunii iulie-inceputul lunii august, care sa corecteze eventualele derapaje, astfel incat deficitul bugetar sa nu depaseasca, la sfarsitul anului, 2,65% din PIB, asa cum s-a convenit cu FMI. Incasarile la veniturile bugetului general consolidat s-au ridicat, in luna ianuarie, la nivelul a 44.246,2 miliarde lei (adica 94,4 din nivelul mediu estimat), ceea ce reprezinta 7,9% din programul anual, se arata intr-un comunicat al Ministerului Finantelor. Asa cum a devenit o obisnuinta in ultimii ani, colectarea contributiilor pentru asigurari sociale (pensii, somaj etc.) se dovedeste a fi in continuare punctul slab al bugetului. Fata de programul anual, incasarile veniturilor din CAS au reprezentat in ianuarie doar 6,2%. Si in ceea ce priveste impozitul pe venit, sumele au fost mai modeste fata de asteptari, incasarile ajungand la doar 6,9% din programul anual. Impozitul pe profit a insumat aproape 5.949 miliarde lei, reprezentand 13,4% din totalul veniturilor incasate. Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, colectarile din impozitul pe profit au crescut cu peste 60%. Intr-o anumita masura, acest lucru se datoreaza si faptului ca in acest an impozitul pe profit aplicat exportatorilor este de 12,5%, fata de 5%-6% in 2002. De mentionat ca, potrivit intelegerilor cu Uniunea Europeana, incepand din 2004, exportatorii vor plati cota standard de 25% la impozitul pe profit. Veniturile din taxa pe valoare adaugata (TVA) au fost in ianuarie de circa 9.754 miliarde lei. Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, acestea au crescut cu peste 52%. Cheltuielile totale realizate in prima luna a acestui an au fost de 41.782,8 miliarde lei. Aceasta suma reprezinta echivalentul a 6,8% din programul anual si 81,9% din media lunara prognozata. Cheltuielile de personal au reprezentat 13,7% din totalul cheltuielilor bugetare pe luna ianuarie, iar cheltuielile materiale au detinut o pondere mai mare, respectiv 18,8%.
Pentru prima data din noiembrie 2001, in luna ianuarie a acestui an statul a cheltuit mai putin decat a reusit sa stranga din taxe si impozite. Cel putin asa indica executia bugetului general consolidat care s-a incheiat cu un excedent in prima luna a acestui an, evolutie care a fost determinata de un ritm mai lent de realizare a cheltuielilor, dar si de sumele mai reduse alocate pentru plata dobanzilor. Faptul ca statul a fost mai strans la punga in ianuarie, desi nivelul incasarilor a fost sub media lunara prognozata, a determinat un "surplus" de 2.463 miliarde lei, fata de 195,2 miliarde lei in luna noiembrie 2001. Prin aceasta politica, statul a incercat sa isi asigure o parte din rezervele necesare acoperirii celor aproximativ 3.400 miliarde lei care vor fi platite ca subventii pentru facturile la incalzire si a inca 1.500 miliarde lei din fondurile Ministerului Muncii destinate platilor compensatorii pentru cei care vor fi disponibilizati pana la sfarsitul lunii iunie. In functie de succesul acestor operatiuni, Ministerul Finantelor are in vedere o rectificare bugetara la sfarsitul lunii iulie-inceputul lunii august, care sa corecteze eventualele derapaje, astfel incat deficitul bugetar sa nu depaseasca, la sfarsitul anului, 2,65% din PIB, asa cum s-a convenit cu FMI. Incasarile la veniturile bugetului general consolidat s-au ridicat, in luna ianuarie, la nivelul a 44.246,2 miliarde lei (adica 94,4 din nivelul mediu estimat), ceea ce reprezinta 7,9% din programul anual, se arata intr-un comunicat al Ministerului Finantelor. Asa cum a devenit o obisnuinta in ultimii ani, colectarea contributiilor pentru asigurari sociale (pensii, somaj etc.) se dovedeste a fi in continuare punctul slab al bugetului. Fata de programul anual, incasarile veniturilor din CAS au reprezentat in ianuarie doar 6,2%. Si in ceea ce priveste impozitul pe venit, sumele au fost mai modeste fata de asteptari, incasarile ajungand la doar 6,9% din programul anual. Impozitul pe profit a insumat aproape 5.949 miliarde lei, reprezentand 13,4% din totalul veniturilor incasate. Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, colectarile din impozitul pe profit au crescut cu peste 60%. Intr-o anumita masura, acest lucru se datoreaza si faptului ca in acest an impozitul pe profit aplicat exportatorilor este de 12,5%, fata de 5%-6% in 2002. De mentionat ca, potrivit intelegerilor cu Uniunea Europeana, incepand din 2004, exportatorii vor plati cota standard de 25% la impozitul pe profit. Veniturile din taxa pe valoare adaugata (TVA) au fost in ianuarie de circa 9.754 miliarde lei. Comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, acestea au crescut cu peste 52%. Cheltuielile totale realizate in prima luna a acestui an au fost de 41.782,8 miliarde lei. Aceasta suma reprezinta echivalentul a 6,8% din programul anual si 81,9% din media lunara prognozata. Cheltuielile de personal au reprezentat 13,7% din totalul cheltuielilor bugetare pe luna ianuarie, iar cheltuielile materiale au detinut o pondere mai mare, respectiv 18,8%.
Euro a fost tranzactionat la 38.000 lei pentru sfarsitul lunii
Incertitudinea privind momentul declansarii unui razboi in Irak si opozitia Germaniei si Frantei (ale caror economii reprezinta motorul UE) fata de pozitia americana s-au resimtit din plin pe pietele valutare internationale, dand batai serioase de cap si celor mai inspirati si experimentati brokeri. Evolutiile neasteptate si maximele istorice din ultimele zile de pe pietele financiare internationale au marit interesul brokerilor pentru contractele avand ca paritate cursul euro/dolar. La Bursa din Sibiu, pentru sfarsitul acestei luni au fost incheiate contracte in care moneda europeana a fost cotata la 38.000 lei. "A fost o operatiune clasica de hedging (speculatie bursiera), comenta un broker sibian. De aici pretul ridicat, avand in vedere evolutia ulterioara a paritatii euro/dolar pe pietele internationale. De altfel, cred ca luni (n.r.-astazi) va fi "macel" pe piata, dupa scaderea euro pe pietele americane, intr-o singura zi, de la 1,081 la 1,069 dolari, in timp ce pretul de cotare futures de la inchiderea de vineri a fost de 1,086". In piata leu/dolar nu au fost realizate contracte, insa s-a observat o crestere a cotatiilor de cumparare. Daca la inceputul lunii acestea au fost de 33.000 lei/dolar pentru scadenta in martie, la inceputul saptamanii trecute dolarul coborase pentru aceasta luna la 32.700 lei. La sfarsitul saptamanii insa, cotatia dolarului pentru finele lunii martie a mai crescut putin, ajungand la 32.760 lei.
Uniunea Europeana - ingrijorata de perspectivele economice
Comisarul european pentru economie Petro Solbes a afirmat intr-un discurs tinut la Barcelona ca "perspectivele pe termen scurt ale economiei europene nu sunt favorabile". Potrivit AFP, oficialul european considera ca perspectivele economiei mondiale raman sumbre in viitorul apropiat, cu mari incertitudini din cauza carora se prevede intarzierea inceperii recuperarii economice. "Avem mari dificultati in a aprecia si a prevedea riscurile si consecintele economice in cazul unei interventii militare in Irak"- a avertizat comisarul. El a afirmat ca "impactul global al cresterii temporare a pretului petrolului, chiar daca acesta explodeaza, ar fi slab", apreciind ca un pret de 50 de dolari pe baril, in martie, si preturi medii de 40 de dolari in primul trimestru al anului ar putea reduce rata de crestere cu 0,1 la suta. In alta ordine de idei, Petro Solbes a considerat ca ritmul reformelor din UE in 2002 a dezamagit, gradul de integrare a pietelor s-a diminuat, iar procesul de convergenta al nivelului de preturi intre statele membre s-a intrerupt.
Mecanica Marsa, vanduta salariatilor cu 104.000 euro
Alte societati, la care nu s-au prea inghesuit investitorii, vandute la pretul unui autoturism
Autoritatea pentru Privatizare a finalizat, vineri, contractele de vanzare-cumparare a pachetelor majoritare de actiuni pentru cinci societati comerciale mari: Republica Bucuresti, Mecanica Marsa, Industria Sarmei Campia Turzii, Rempes Deva si Corapet Corabia. Valoarea totala a acestor tranzactii insumeaza doar 36,8 milioane dolari. Cu exceptia societatii din Campia Turzii, pentru al carei pachet majoritar de actiuni cumparatorul - firma elvetiana Conares Trading - a platit 2,5 milioane de euro, celelalte societati au fost vandute la preturi insingnifiante. De altfel, cu ocazia semnarii contractelor, ministrul Privatizarii, Ovidiu Musetescu, a declarat: "APAPS a ajuns la "zatul" din portofoliul sau, societatile in cauza fiind impovarate de datorii istorice, atat fata de bugetele statului, cat si fata de furnizorii de energie, gaze naturale si alte utilitati". Un caz special este cel al societatii Mecanica Marsa (de precizat ca nu este vorba de uzinele pentru productia speciala de la Marsa, de capacitatile tehnologice pentru productia militara, ci de "zona civila", de capacitatile tehnologice pentru camioane grele, utilaje de constructii etc., zona desprinsa intr-o societate de sine statatoare - n.n.). Societatea a fost vanduta salariatilor (PAS), in asociere cu firma germana Oehler Maschinen. Pentru pachetul de 83% din actiuni, APAPS a incasat 104.261 de euro. Cumparatorul s-a angajat, prin contract, sa investeasca 340.000 de euro pentru dezvoltare si 4.500 de euro (?! - n.n.), pentru protectia mediului. Pretul insignifiant obtinut de APAPS se datoreaza situatiei financiare precare in care a ajuns societatea de la Marsa. Astfel, ea datoreaza bugetului statului 241,3 miliarde lei, Autoritatii pentru Privatizare 5,2 miliarde lei, iar partenerilor 70,3 miliarde lei. La un pret modic a fost vanduta si societatea Corapet Corabia (productie de fibre poliesterice si produsi derivati). Cumparatorul, LTB Textil Group SRL, a platit pentru pachetul majoritar de actiuni 60.000 de euro, s-a angajat sa investeasca 1,5 milioane de euro pentru dezvoltarea societatii si sa aduca 500.000 de euro, drept capital de lucru. "Este cea de-a sasea incercare de a vinde aceasta societate, in care, in prezent, mai lucreaza doar 64 de oameni", a spus Ovidiu Musetescu, adaugand ca "noul proprietar s-a angajat, prin contract, s-o repuna pe picioare". Tot la un pret de autoturism mai rasarit a fost vanduta si societatea Rempes Deva (constructii metalice). Cumparatorul, Bega Reparatii Vagoane Timisoara, apartinand, de-acum celebrilor frati Cristescu (un fel de "sanitari ai desertului", care, in ultima vreme "inghit" din portofoliul APAPS societate dupa societate - n.n.), a oferit 192.904 euro pe actiuni si s-a angajat sa investeasca alti 298.200 euro. In fine, Republica Bucuresti a fost vanduta pentru 1,9 milioane dolari unui consortiu format din Moody Rom Trading Romania, Moody International Trading SUA si Temerso Rusia. Esalonat, in trei ani, cumparatorul s-a angajat sa investeasca 4,7 milioane de euro. Si la Republica, datoriile au constituit "piatra de moara" a situatiei economico-financiare: 652 miliarde lei catre bugetul de stat, 95 miliarde lei catre Administratia Nationala a Rezervelor Statului si 113,2 miliarde lei, plus penalitati de 77,2 miliarde lei, catre furnizorii de utilitati. Pentru a putea vinde aceste societati, APAPS a propus si guvernul a acceptat ca o parte dintre datoriile lor istorice sa fie anulata si o parte reesalonata. De asemenea, personalul ce urmeaza a fi disponibilizat va beneficia de plati compensatorii si ajutoare de somaj.
Autoritatea pentru Privatizare a finalizat, vineri, contractele de vanzare-cumparare a pachetelor majoritare de actiuni pentru cinci societati comerciale mari: Republica Bucuresti, Mecanica Marsa, Industria Sarmei Campia Turzii, Rempes Deva si Corapet Corabia. Valoarea totala a acestor tranzactii insumeaza doar 36,8 milioane dolari. Cu exceptia societatii din Campia Turzii, pentru al carei pachet majoritar de actiuni cumparatorul - firma elvetiana Conares Trading - a platit 2,5 milioane de euro, celelalte societati au fost vandute la preturi insingnifiante. De altfel, cu ocazia semnarii contractelor, ministrul Privatizarii, Ovidiu Musetescu, a declarat: "APAPS a ajuns la "zatul" din portofoliul sau, societatile in cauza fiind impovarate de datorii istorice, atat fata de bugetele statului, cat si fata de furnizorii de energie, gaze naturale si alte utilitati". Un caz special este cel al societatii Mecanica Marsa (de precizat ca nu este vorba de uzinele pentru productia speciala de la Marsa, de capacitatile tehnologice pentru productia militara, ci de "zona civila", de capacitatile tehnologice pentru camioane grele, utilaje de constructii etc., zona desprinsa intr-o societate de sine statatoare - n.n.). Societatea a fost vanduta salariatilor (PAS), in asociere cu firma germana Oehler Maschinen. Pentru pachetul de 83% din actiuni, APAPS a incasat 104.261 de euro. Cumparatorul s-a angajat, prin contract, sa investeasca 340.000 de euro pentru dezvoltare si 4.500 de euro (?! - n.n.), pentru protectia mediului. Pretul insignifiant obtinut de APAPS se datoreaza situatiei financiare precare in care a ajuns societatea de la Marsa. Astfel, ea datoreaza bugetului statului 241,3 miliarde lei, Autoritatii pentru Privatizare 5,2 miliarde lei, iar partenerilor 70,3 miliarde lei. La un pret modic a fost vanduta si societatea Corapet Corabia (productie de fibre poliesterice si produsi derivati). Cumparatorul, LTB Textil Group SRL, a platit pentru pachetul majoritar de actiuni 60.000 de euro, s-a angajat sa investeasca 1,5 milioane de euro pentru dezvoltarea societatii si sa aduca 500.000 de euro, drept capital de lucru. "Este cea de-a sasea incercare de a vinde aceasta societate, in care, in prezent, mai lucreaza doar 64 de oameni", a spus Ovidiu Musetescu, adaugand ca "noul proprietar s-a angajat, prin contract, s-o repuna pe picioare". Tot la un pret de autoturism mai rasarit a fost vanduta si societatea Rempes Deva (constructii metalice). Cumparatorul, Bega Reparatii Vagoane Timisoara, apartinand, de-acum celebrilor frati Cristescu (un fel de "sanitari ai desertului", care, in ultima vreme "inghit" din portofoliul APAPS societate dupa societate - n.n.), a oferit 192.904 euro pe actiuni si s-a angajat sa investeasca alti 298.200 euro. In fine, Republica Bucuresti a fost vanduta pentru 1,9 milioane dolari unui consortiu format din Moody Rom Trading Romania, Moody International Trading SUA si Temerso Rusia. Esalonat, in trei ani, cumparatorul s-a angajat sa investeasca 4,7 milioane de euro. Si la Republica, datoriile au constituit "piatra de moara" a situatiei economico-financiare: 652 miliarde lei catre bugetul de stat, 95 miliarde lei catre Administratia Nationala a Rezervelor Statului si 113,2 miliarde lei, plus penalitati de 77,2 miliarde lei, catre furnizorii de utilitati. Pentru a putea vinde aceste societati, APAPS a propus si guvernul a acceptat ca o parte dintre datoriile lor istorice sa fie anulata si o parte reesalonata. De asemenea, personalul ce urmeaza a fi disponibilizat va beneficia de plati compensatorii si ajutoare de somaj.
Desfiintarea fondurilor extrabugetare - blocata de unii ministri
In prezent, in Romania exista peste 20 de fonduri speciale care sunt scoase practic de sub controlul public Finantele spera sa rezolve partial problema prin aplicarea Codului Fiscal
Una dintre promisiunile pe care le-am auzit mereu din gura ministrilor de Finante care s-au perindat pe la guvernare a fost aceea de eliminare a fondurilor speciale extrabugetare si de includere a acestora in bugetul general consolidat. O astfel de intentie este cat se poate de indreptatita avand in vedere ca in prezent exista peste 20 de astfel de fonduri speciale extrabugetare. Prin existenta acestor fonduri are de pierdut in primul rand statul, deoarece banii colectati astfel sunt scosi de sub controlul public in loc sa fie introdusi sub controlul Ministerului Finantelor, care sa ii aloce intr-un mod transparent. Aceasta este de fapt si una dintre solicitarile FMI in cadrul negocierilor cu partea romana. Pe de alta parte, aceste fonduri sunt trecute direct pe cheltuiala agentului economic, fapt care diminueaza profitul acestuia (si implicit impozitul pe care ar trebui sa-l plateasca statului), dar si capacitatea acestuia de a plati salarii mai mari angajatilor, care la randul lor platesc impozite si taxe statului s.a.m.d. Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor, a declarat recent ca, pana la sfarsitul anului 2004, majoritatea fondurilor speciale vor fi incluse in bugetul de stat. "Acest lucru il vom rezolva partial prin aplicarea Codului Fiscal (n.r. - de la 1 ianuarie 2004). Atunci banii respectivi vor fi colectati in buget si vor fi acordati prin transfer institutiilor respective", a declarat pentru Adevarul ministrul Finantelor. Numai ca lucrurile nu sunt atat de simple cum par la prima vedere. Majoritatea ministerelor si institutiilor care si-au "tras" cate un fond special spun ca au fost nevoite sa faca acest lucru pentru a-si constitui venituri proprii, deoarece alocatiile bugetare sunt insuficiente. In plus, pentru colectarea banilor in fondurile speciale, institutiile respective si-au constituit agentii unde au angajati care trebuie platiti, iar desfiintarea lor i-ar lasa fara obiectul muncii. "Sigur ca nu va fi usor, pentru ca fiecare ministru sau minister doreste sa-si tina "closca" lui acolo. Dar sper ca, incet-incet, sa-i conving sa le preluam la buget, pentru ca asta inseamna transparenta", a adaugat Tanasescu. Cat de mult ii poate afecta pe agentii economici plata contributiilor pentru fondurile extrabugetare se poate vedea in aceasta perioada in cazul taxei de mediu. Tanasescu spune ca investitorii nu se opun platii acestei taxe, ci sunt nemultumiti de faptul ca nu stiu cum se colecteaza si vireaza acesti bani. "Ei au propus introducerea taxei de mediu in acciza. Noi analizam aceasta propunere, insa aceasta taxa nu se regaseste in gama supusa accizarii. Din punct de vedere al colectarii, sigur, ar fi mai usor, dar poate o introducem in alta parte, nu neaparat in acciza. Eu nu cred ca este solutia cea mai buna ca aceasta taxa sa fie introdusa in acciza", a precizat Mihai Tanasescu. Acesta a mai spus ca in acest moment se fac diverse scenarii care vizeaza colectarea taxei de mediu fie separat, fie in cadrul bugetului. Seful Finantelor a mai precizat insa ca firmele care au de platit aceasta taxa (in general companii multinationale, mari contribuabili la buget) mai au de asteptat pana la anul, deoarece in acest an nu va face nici o modificare in domeniul taxarii.
Una dintre promisiunile pe care le-am auzit mereu din gura ministrilor de Finante care s-au perindat pe la guvernare a fost aceea de eliminare a fondurilor speciale extrabugetare si de includere a acestora in bugetul general consolidat. O astfel de intentie este cat se poate de indreptatita avand in vedere ca in prezent exista peste 20 de astfel de fonduri speciale extrabugetare. Prin existenta acestor fonduri are de pierdut in primul rand statul, deoarece banii colectati astfel sunt scosi de sub controlul public in loc sa fie introdusi sub controlul Ministerului Finantelor, care sa ii aloce intr-un mod transparent. Aceasta este de fapt si una dintre solicitarile FMI in cadrul negocierilor cu partea romana. Pe de alta parte, aceste fonduri sunt trecute direct pe cheltuiala agentului economic, fapt care diminueaza profitul acestuia (si implicit impozitul pe care ar trebui sa-l plateasca statului), dar si capacitatea acestuia de a plati salarii mai mari angajatilor, care la randul lor platesc impozite si taxe statului s.a.m.d. Mihai Tanasescu, ministrul Finantelor, a declarat recent ca, pana la sfarsitul anului 2004, majoritatea fondurilor speciale vor fi incluse in bugetul de stat. "Acest lucru il vom rezolva partial prin aplicarea Codului Fiscal (n.r. - de la 1 ianuarie 2004). Atunci banii respectivi vor fi colectati in buget si vor fi acordati prin transfer institutiilor respective", a declarat pentru Adevarul ministrul Finantelor. Numai ca lucrurile nu sunt atat de simple cum par la prima vedere. Majoritatea ministerelor si institutiilor care si-au "tras" cate un fond special spun ca au fost nevoite sa faca acest lucru pentru a-si constitui venituri proprii, deoarece alocatiile bugetare sunt insuficiente. In plus, pentru colectarea banilor in fondurile speciale, institutiile respective si-au constituit agentii unde au angajati care trebuie platiti, iar desfiintarea lor i-ar lasa fara obiectul muncii. "Sigur ca nu va fi usor, pentru ca fiecare ministru sau minister doreste sa-si tina "closca" lui acolo. Dar sper ca, incet-incet, sa-i conving sa le preluam la buget, pentru ca asta inseamna transparenta", a adaugat Tanasescu. Cat de mult ii poate afecta pe agentii economici plata contributiilor pentru fondurile extrabugetare se poate vedea in aceasta perioada in cazul taxei de mediu. Tanasescu spune ca investitorii nu se opun platii acestei taxe, ci sunt nemultumiti de faptul ca nu stiu cum se colecteaza si vireaza acesti bani. "Ei au propus introducerea taxei de mediu in acciza. Noi analizam aceasta propunere, insa aceasta taxa nu se regaseste in gama supusa accizarii. Din punct de vedere al colectarii, sigur, ar fi mai usor, dar poate o introducem in alta parte, nu neaparat in acciza. Eu nu cred ca este solutia cea mai buna ca aceasta taxa sa fie introdusa in acciza", a precizat Mihai Tanasescu. Acesta a mai spus ca in acest moment se fac diverse scenarii care vizeaza colectarea taxei de mediu fie separat, fie in cadrul bugetului. Seful Finantelor a mai precizat insa ca firmele care au de platit aceasta taxa (in general companii multinationale, mari contribuabili la buget) mai au de asteptat pana la anul, deoarece in acest an nu va face nici o modificare in domeniul taxarii.
La 20 din cele 23 de societati, programul disponibilizarilor a fost aprobat
Consiliile de Administratie de la 20 din cele 23 de societati care vor face disponibilizari colective au aprobat deja numarul de salariati la care vor renunta, informeaza un comunicat al Autoritatii pentru Privatizare, remis duminica. Ministrul Autoritatii pentru Privatizare, Ovidiu Musetescu, a declarat, vineri, ca aceste societati nu au alta solutie pentru a deveni atractive in vederea privatizarii si vor intra in faliment daca nu sunt privatizate. Consiliile de Administratie ale societatilor Mecanica Marsa, Roman Brasov si Tractorul Brasov nu au aprobat inca programele de restructurare. Roman Brasov urmeaza sa isi reduca personalul cu 3.000-3.300 de angajati, Tractorul cu aproximativ 3.000, iar pentru Mecanica Marsa cifra propusa este de 300.
Economia in statistici seci: neprofitabila, risipitoare, nedisciplinata
Potrivit rapoartelor centralizate de Bursa de Valori, peste 80% din societati cheltuiesc banii degeaba
Economia romanesca ramane, cel putin la nivelul marilor intreprinderi, o economie neprofitabila, risipitoare, blocata financiar, unde notiunea disciplina financiara lipseste aproape cu desavarsire. Aceasta realitate se citeste in tabloul, chiar si sumar, al principalilor indicatori de bilant la 31 decembrie 2002, in date preliminare, asa cum au fost raportati la Bursa de Valori de catre societatile cotate. Din 58 de societati care au trimis asemenea rapoarte (din totalul de 63 cotate), noua societati au inregistrat pierderi (doua sunt in Categoria intai a BVB). Sunt societati din industria grea (siderurgie, petrochimie, constructii de masini) care au cel putin 1000 de angajati. Situtia este relativ neschimbata cu cea din 2000 si 2001 (pe baza datelor disponibile pe pagina de internet a Bursei). Dar cat de bine merg celelate 49 de societati? Rata rentabilitatii care se poate calcula pe baza datelor existente, profitul net raportat la cifra de afaceri, arata ca doar opt societati (investitii financiare, turism, afaceri imobiliare, constructii nave) au castigat din obiectul lor de activitate mai mult decat daca ar fi plasat banii in depozite bancare. Cu alte cuvinte, peste 80% din intreprinderi au cheltuit banii degeaba, vorbind strict economic. Din acest punct de vedere, s-ar putea spune ca situatia s-a imbunatatit fata de anii trecuti doar daca luam in calcul schimbarea cadrului macroeconomic - scaderea dobanzilor la depozite, ca urmare a scaderii inflatiei oficiale. Un investitor care s-ar ghida numai dupa performantele macro ar zice ca scaderea dobanzilor a dus la o inflorire a creditului. Pe coloana datorii totale, fiecare societate are inscrise sume care merg de la 10 pana la 110% si chiar mai mult din venituri. E suficient sa luam in considerare si celelalte coloane pentru a vedea situatia disperata. Pentru 2002, a fost introdus in premiera capitolul plati restante, pe care il onoreaza 29, adica jumatate din societati (nu se spune cat sunt la bugetele de stat). Apoi, fara exceptie, toate societatile au creante (bani de primit). Aparent, stau mai bine unele societati pentru ca au de incasat mai mult decat de dat, dar nu spun cat reprezinta creante "normale", adica cate au una-doua luni si cate doi, trei, patru ani, echivalent bani de la care poti sa-ti iei gandul. Iata, asadar, ce inseamna datorii pentru intreprinderile romanesti - nu platesc la stat si la furnizori. Este vorba de fapt de imprumuturi luate cu forta care sunt acceptate de creditori: statul ia bani de la populatie, mentinand impozitele mari, furnizorii fac rost de "bani", neplatind la randul lor propriii furnizori si economia "merge" mai departe.
Economia romanesca ramane, cel putin la nivelul marilor intreprinderi, o economie neprofitabila, risipitoare, blocata financiar, unde notiunea disciplina financiara lipseste aproape cu desavarsire. Aceasta realitate se citeste in tabloul, chiar si sumar, al principalilor indicatori de bilant la 31 decembrie 2002, in date preliminare, asa cum au fost raportati la Bursa de Valori de catre societatile cotate. Din 58 de societati care au trimis asemenea rapoarte (din totalul de 63 cotate), noua societati au inregistrat pierderi (doua sunt in Categoria intai a BVB). Sunt societati din industria grea (siderurgie, petrochimie, constructii de masini) care au cel putin 1000 de angajati. Situtia este relativ neschimbata cu cea din 2000 si 2001 (pe baza datelor disponibile pe pagina de internet a Bursei). Dar cat de bine merg celelate 49 de societati? Rata rentabilitatii care se poate calcula pe baza datelor existente, profitul net raportat la cifra de afaceri, arata ca doar opt societati (investitii financiare, turism, afaceri imobiliare, constructii nave) au castigat din obiectul lor de activitate mai mult decat daca ar fi plasat banii in depozite bancare. Cu alte cuvinte, peste 80% din intreprinderi au cheltuit banii degeaba, vorbind strict economic. Din acest punct de vedere, s-ar putea spune ca situatia s-a imbunatatit fata de anii trecuti doar daca luam in calcul schimbarea cadrului macroeconomic - scaderea dobanzilor la depozite, ca urmare a scaderii inflatiei oficiale. Un investitor care s-ar ghida numai dupa performantele macro ar zice ca scaderea dobanzilor a dus la o inflorire a creditului. Pe coloana datorii totale, fiecare societate are inscrise sume care merg de la 10 pana la 110% si chiar mai mult din venituri. E suficient sa luam in considerare si celelalte coloane pentru a vedea situatia disperata. Pentru 2002, a fost introdus in premiera capitolul plati restante, pe care il onoreaza 29, adica jumatate din societati (nu se spune cat sunt la bugetele de stat). Apoi, fara exceptie, toate societatile au creante (bani de primit). Aparent, stau mai bine unele societati pentru ca au de incasat mai mult decat de dat, dar nu spun cat reprezinta creante "normale", adica cate au una-doua luni si cate doi, trei, patru ani, echivalent bani de la care poti sa-ti iei gandul. Iata, asadar, ce inseamna datorii pentru intreprinderile romanesti - nu platesc la stat si la furnizori. Este vorba de fapt de imprumuturi luate cu forta care sunt acceptate de creditori: statul ia bani de la populatie, mentinand impozitele mari, furnizorii fac rost de "bani", neplatind la randul lor propriii furnizori si economia "merge" mai departe.
Investitiile straine directe au scazut cu 30%
Anul trecut, investitorii straini nu s-au inghesuit sa vina in Romania, desi s-a inregistrat o crestere economica si autoritatile romane au adus imbunatatiri cadrului legislativ, mediul de afaceri devenind ceva mai atractiv comparativ cu anii anteriori. Potrivit datelor furnizate de Oficiul National al Registrului Comertului (ONRC), investitiile straine directe in Romania au scazut in 2002, cu 30%, pana la 1,049 miliarde de dolari. In 2001, acestea au totalizat 1,3 miliarde de dolari. Autoritatile pun scaderea investitiilor straine din 2002 pe seama situatiei din lume, apreciind ca nici in acest an situatia nu se va imbunatati datorita conflictului din Irak. In 12 ani, investitii straine de circa 9 miliarde $ In perioada 1990-2002, investitiile straine directe in Romania au fost de doar 8,94 miliarde de dolari. Investitorii straini au fost retinuti in ce priveste tara noastra din motive bine cunoscute: coruptia, birocratia, legislatia instabila si stufoasa etc. Olandezii, nemtii, americanii, francezii si austriecii s-au incumetat cel mai mult sa faca afaceri in Romania, ocupand primele locuri in clasamentul tarilor de rezidenta a investitiilor in societatile comerciale cu participare straina. Astfel, Olanda se afla pe primul loc in clasament, cu 17,6% din total investitie straina, urmata de Germania, cu 9,9% si SUA, cu 7,9%. Potrivit ONRC, investitorii au preferat activitatile din domeniul comercial, peste jumatate din societatile cu participare straina la capitalul social desfasurandu-si activitatea in acest domeniu. In ordinea preferintelor urmeaza industria (18,9%), serviciile profesionale (11%), turismul (4,3%) si agricultura (4,2%). In schimb, structura pe domenii de activitate a valorii capitalului subscris de societati este semnificativ diferita de cea a numarului de inmatriculari. Din capitalul social total subscris, 53,7% a fost investit in industrie, 16,2% in servicii profesionale si 16,1% in comert. In perioada 1990-2002 au fost inregistrate 89.911 societati comerciale. Din acestea, 621 societati cu capital mixt au fost inmatriculate in luna decembrie 2002. In ce priveste capitalul social subscris la aceste societati, luna decembrie 2002 se situeaza sub nivelul inregistrat in aceeasi luna a anului 2001, cu 2,7 milioane dolari. Telemobil Ilfov, Poarta SA Bucuresti, Nova Trade Bucuresti se afla pe primele locuri in clasamentul societatilor dupa participarea straina la capitalul social subscris.
Bursa de Valori continua sa astepte dezghetul
Actiunile SIF continua sa scada
Bursa de Valori pare sa traverseze o perioada de inghet, in care se manifesta mai degraba dezinteresul investitorilor. Saptamana trecuta tranzactiile zilnice au fost serios diminuate, ajungand in medie la numai 13,3 miliarde de lei. Desi nu se poate vorbi de o "presiune" pe vanzare, preturile si-au continuat rostolgolirea. Brokerii spun ca situatia s-ar putea schimba dupa ce va fi cunoscut raspunsul Parlamentului (din nou amanat sine die) privind controlul Curtii de Conturi la SIF-uri si dupa ce majoritatea societatilor cotate la Bursa isi vor stabili tintele pentru acest an in apropiatele Adunari Generale ale Actionarilor. Actiunile Societatilor de Investitii Financiare au pierdut in general 100-150 lei/actiune. La doua zile dupa anuntarea rezultatelor financiare aferente anului 2002, titlurile BERD au coborat cu 5,3%, dupa ce in sedinta de joi actiunile au suferit o scadere de 3,6%. Pe trendul de scadere s-au inscris si titlurile SNP Petrom; vineri (dupa anuntarea unei posibile modificari a strategiei de privatizare), au scazut cu 2,8% fata de sedinta precedenta. Actiunile Banca Transilvania au intrat pe o usoara scadere; vineri dupa-amiaza a fost anuntat ca la AGA din 8 aprilie capitalul social va fi majorat cu 36%. De actiuni gratuite vor beneficia cei inscrisi in registrul actionarilor la data de inregistrare, care este propusa de administratori pentru 20 aprilie.
Bursa de Valori pare sa traverseze o perioada de inghet, in care se manifesta mai degraba dezinteresul investitorilor. Saptamana trecuta tranzactiile zilnice au fost serios diminuate, ajungand in medie la numai 13,3 miliarde de lei. Desi nu se poate vorbi de o "presiune" pe vanzare, preturile si-au continuat rostolgolirea. Brokerii spun ca situatia s-ar putea schimba dupa ce va fi cunoscut raspunsul Parlamentului (din nou amanat sine die) privind controlul Curtii de Conturi la SIF-uri si dupa ce majoritatea societatilor cotate la Bursa isi vor stabili tintele pentru acest an in apropiatele Adunari Generale ale Actionarilor. Actiunile Societatilor de Investitii Financiare au pierdut in general 100-150 lei/actiune. La doua zile dupa anuntarea rezultatelor financiare aferente anului 2002, titlurile BERD au coborat cu 5,3%, dupa ce in sedinta de joi actiunile au suferit o scadere de 3,6%. Pe trendul de scadere s-au inscris si titlurile SNP Petrom; vineri (dupa anuntarea unei posibile modificari a strategiei de privatizare), au scazut cu 2,8% fata de sedinta precedenta. Actiunile Banca Transilvania au intrat pe o usoara scadere; vineri dupa-amiaza a fost anuntat ca la AGA din 8 aprilie capitalul social va fi majorat cu 36%. De actiuni gratuite vor beneficia cei inscrisi in registrul actionarilor la data de inregistrare, care este propusa de administratori pentru 20 aprilie.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)


