Sute de mii de sarbi l-au condus pe Zoran Djindjici pe ultimul drum

Sute de mii de oameni au participat, sambata, la Belgrad, la funeraliile premierului sarb, Zoran Djindjici, asasinat miercuri. Procesiunea funebra s-a desfasurat in conditii de maxima securitate, avand in vedere prezenta a peste 40 de delegatii straine la acest eveniment. Potrivit unor surse din politie, aproape 500000 de oameni au iesit pe strazi cu lumanari si flori, pentru a-l conduce pe Djindjici pe ultimul drum. Elicoptere militare au survolat capitala, iar cortegiul funerar a fost supravegheat de trupe de luptatori antitero, plasati pe acoperisul cladirilor de pe traseu. Djindjici a fost inmormantat cu onoruri militare. Sicriul sau, acoperit de steagul Serbiei, a fost purtat pe un afet de tun, de la Catedrala Sfantu Sava, unde a avut loc ceremonia religioasa, pana la Cimitirul Nou din Belgrad. 40 de delegatii straine au participat la funeralii Printre demnitarii straini care au participat la funeraliile premierului sarb s-au numarat ministrul de Externe german, Joschka Fischer, presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, ministrul de Externe grec, Georgios Papandreou, care a reprezentat, totodata, si Uniunea Europeana a carei presedintie este detinuta de tara sa, fostul ministru de Externe britanic, Robin Cook, ex-secretarul de Stat american Lawrence Eagleburger si premierul roman, Adrian Nastase. La inmormantare a luat parte si fostul presedinte iugoslav, Voislav Kostunita, care, timp de un an si jumatate, s-a aflat intr-o lupta acerba pentru putere cu premierul sarb decedat. "Iti promit, Zoran, ca Serbia va face parte din Europa" - Papandreou Ministrul de Externe grec, Georgios Papandreou, a promis, in fata sicriului lui Djindjici, ca va face tot posibilul pentru a realiza visul premierului sarb ca Uniunea Serbia-Muntenegru sa devina membra a UE. "Veti face parte din Europa, Europa noastra, care va deveni o regiune a pacii. Iti promit asta, Zoran", a spus Papandreou, adaugand ca UE va ajuta Serbia sa-i aduca pe asasini in fata justitiei. Lider al clanului Zemun - arestat Intre timp, vanatoarea asasinilor premierului a continuat. Unul dintre liderii clanului Zemun, acuzat de autoritati ca ar fi pus la cale atentatul, a fost arestat. Mladjan Micici, poreclit Sobolanul, a fost prins impreuna cu alte sase persoane, intr-un sat aflat la 70 de kilometri de Belgrad. Politia a confiscat arme, gloante, heroina, echipament de urmarire si mai multe masini. Pana acum au fost arestate 188 de persoane in legatura cu asasinarea premierului. Ceilalti doi lideri ai clanului, Milorad Lukovici si Dusan Spasoievici nu au fost inca prinsi. Si in tarile vecine Serbiei politia este in alerta. Un lider innascut Zoran Djindjici s-a nascut in 1952, la Bosanski Samat (localitate aflata acum in Republika Srpska, entitatea sarbeasca din Bosnia-Hertegovina), in familia unui ofiter al armatei iugoslave. A absolvit facultatea de Filosofie la Universitatea din Belgrad, institutie in care, in anii '70 exista un adevarat nucleu de opozitie fata de regimul comunist. La numai 17 ani, Djindjici a intrat in conflict cu conducerea comunista, dupa ce a adresat o scrisoare unui organism oficial, atacandu-l pe Iosip Broz Tito, fapt care a dus la o descindere a politiei secrete la apartamentul familiei sale. In 1974, el a preluat conducerea unei miscari de protest la Universitatea din Belgrad, dorind sa infiinteze, impreuna cu colegii sai croati si sloveni, o organizatie studenteasca anticomunista. Aceasta initiativa a dus la arestarea si intemnitarea sa. Eliberat dupa cateva luni, Djindjici s-a autoexilat in Germania, unde a obtinut, in 1979, doctoratul in filosofie. Pe langa cariera academica, Djindjici s-a ocupat si de afaceri cu textile si cu masini folosite in industria textila, pe care le exporta din Germania in Iugoslavia. In 1989, el s-a intors la Belgrad, unde a pus bazele Partidului Democrat (DS), alaturi de Voislav Kostunita si de alti doi prieteni. Pentru un timp, Djindjici a parut sa sprijine lupta sarbilor bosniaci. In 1994, cand Occidentul a cerut sarbilor bosniaci sa puna capat bombardamentelor asupra capitalei Saraievo, Djindjici a vrut sa arate "solidaritatea sa" fata de guvernul de la Pale vizitandu-l pe liderul de atunci al sarbilor bosniaci, Radovan Karadzici, care este astazi unul dintre cei mai cautati criminali de razboi din fosta Iugoslavie. Dupa incheierea acordurilor de pace de la Dayton, care au pus capat razboiului din Bosnia, Djindjici a renuntat la nationalism, imbratisand o alta pozitie. A jucat un rol important in cladirea coalitiei Zaiedno (Impreuna), care, la alegerile locale din 1996 a obtinut victoria in fata partidului lui Milosevici. Acesta din urma a fost nevoit sa accepte infrungerea abia sub presiunea strazii. Ales primar al Belgradului dupa alegeri si dupa demonstratiile antiguvernamentale din 1996-1997, Djindjici a fost inlaturat din aceasta functie anul urmator, de catre o coalitie de apropiati ai lui Milosevici si de fostul sau aliat, Vuk Draskovici, presedintele Miscarii Sarbe pentru Reinnoire. Dupa ce a boicotat alegerile legislative din Serbia in 1997, Djindjici a disparut din viata parlamentara pentru o vreme. In 1999, in timpul bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei, Djindjici s-a refugiat cu familia in Muntenegru, dupa ce primise informatii ca figura pe o lista intocmita de guvern cu persoane pe care Milosevici dorea sa le asasineze. Dupa razboi, impreuna cu alti lideri din opozitie, a organizat ample manifestatii de strada impotriva lui Milosevici. In 2000, el a fost printre liderii politici care au organizat demonstratiile ce aveau sa duca la caderea regimului Milosevici, dupa ce fostul lider de la Belgrad a incercat sa falsifice rezultatele alegerilor. Dupa caderea lui Milosevici si victoria coalitiei DOS in alegerile organizate in decembrie 2000, Djindjici, presedintele Partidului Democrat, formatiunea cea mai importanta din coalitie, a devenit premierul Serbiei, iar Voislav Kostunita presedintele Iugoslaviei.